8 definiții pentru evolută


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

evolu sf [At: DT / Pl: ~te / E: fr evolute, ger Evolute] 1 (Mat) Curbă, loc geometric al centrelor de curbură ale unei curbe date Si: desfășurată. 2 (Bot) Organ răsucit pe partea dorsală.

EVOLÚTĂ, evolute, s. f. (Mat.) Curbă, loc geometric al centrelor de curbură ale unei curbe date; desfășurată. – Din germ. Evolute.

EVOLÚTĂ, evolute, s. f. (Mat.) Curbă, loc geometric al centrelor de curbură ale unei curbe date; desfășurată. – Din germ. Evolute.

EVOLÚTĂ s.f. 1. (Mat.) Curbă, loc geometric al centrelor de curbură ale unei curbe date; desfășurată. 2. (Bot.) Organ răsucit spre partea dorsală. [< engl. evolute, germ. Evolute, cf. lat. evolutus – desfășurat].

EVOLÚTĂ s. f. 1. (mat.) curbă loc geometric al centrelor de curbură ale unei curbe date; desfășurată. 2. (bot.) organ răsucit spre partea dorsală. (< engl. evolute, germ. Evolute)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

evolútă s. f., g.-d. art. evolútei; pl. evolúte

evolútă s. f., pl. evolúte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

EVOLÚTĂ s. v. desfășurată.

EVOLU s. (MAT.) desfășurată.

Intrare: evolută
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • evolu
  • evoluta
plural
  • evolute
  • evolutele
genitiv-dativ singular
  • evolute
  • evolutei
plural
  • evolute
  • evolutelor
vocativ singular
plural