2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EVAZIONÍST, -Ă, evazioniști, -ste, adj., s. m. și f. (Persoană) care se sustrage de la obligațiile fiscale. [Pr.: -zi-o-] – Evaziune + suf. -ist.

evazionist, ~ă [At: DM / P: ~zi-o~ / Pl: ~iști, ~e / E: evaziune + -ist] 1-2 smf, a (Persoană) care se sustrage obligațiilor fiscale. 3-6 a, smf (Care este) adept al evazionismului (1-2). 7-8 a Care reflectă evazionismul (1-2).

EVAZIONÍST, -Ă, evazioniști, -ste, s. m. și f. (Rar) Persoană care se sustrage de la obligațiile fiscale. [Pr.: -zi-o-] – Evaziune + suf. -ist.

EVAZIONÍST, -Ă, evazioniști, -ste, s. m. și f. Persoană care se sustrage obligațiilor fiscale. – Pronunțat: -zi-o-.

EVAZIONÍST, -Ă adj. Referitor la evazionism. // adj., s.m. și f. (Cel) care se sustrage de la obligațiile față de fisc. [Pron. -zi-o-. / < evaziune + -ist].

EVAZIONÍST, -Ă I. adj. care evadează. II. adj., s. m. f. (cel) care se sustrage de la obligațiile fiscale. (< evaziune + -ist)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!evazioníst (-zi-o-) adj. m., s. m., pl. evazioníști; adj. f., s. f. evazionístă, pl. evazioníste

evazioníst s. m. (sil. -zi-o-), pl. evazioníști

Intrare: evazionist (adj.)
evazionist1 (adj.) adjectiv
  • silabație: -zi-o-nist
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • evazionist
  • evazionistul
  • evazionistu‑
  • evazionistă
  • evazionista
plural
  • evazioniști
  • evazioniștii
  • evazioniste
  • evazionistele
genitiv-dativ singular
  • evazionist
  • evazionistului
  • evazioniste
  • evazionistei
plural
  • evazioniști
  • evazioniștilor
  • evazioniste
  • evazionistelor
vocativ singular
plural
Intrare: evazionist (s.m.)
  • silabație: -zi-o-nist
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • evazionist
  • evazionistul
  • evazionistu‑
plural
  • evazioniști
  • evazioniștii
genitiv-dativ singular
  • evazionist
  • evazionistului
plural
  • evazioniști
  • evazioniștilor
vocativ singular
  • evazionistule
  • evazioniste
plural
  • evazioniștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

evazionist, -ă evazionist (2) evazionistă

  • 1. (Persoană) care se sustrage de la obligațiile fiscale.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
  • 2. Care evadează.
    surse: MDN '00

etimologie:

  • Evaziune + sufix -ist.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN