2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

europenizare sf [At: IORGA, L. II, 9 / P: e-u~ / E: europeniza] Adoptare a îmbrăcămintei sau a obiceiurilor caracteristice europenilor (din Occident).

EUROPENIZÁRE s. f. Acțiunea de a europeniza și rezultatul ei. [Pr.: e-u-] – V. europeniza.

europeniza vtr [At: KOGĂLNICEANU, S. A. 205 / P: e-u~ / Pzi: ~zez / E: fr europeaniser] 1-2 A adopta sau a face să adopte îmbrăcăminte sau obiceiuri caracteristice europenilor (din Occident).

EUROPENIZÁ, europenizez, vb. I. Refl. și tranz. A adopta sau a face să adopte îmbrăcămintea, obiceiurile, purtările caracteristice europenilor. [Pr.: e-u-] – Din fr. européaniser.

EUROPENIZÁ, europenizez, vb. I. Refl. și tranz. A adopta sau a face să adopte îmbrăcămintea, obiceiurile, purtările caracteristice europenilor. [Pr.: e-u-] – Din fr. européaniser.

EUROPENIZÁ, europenizez, vb. I. Refl. A adopta îmbrăcămintea, obiceiurile, purtările caracteristice europenilor Pașa... pare a fi un om cu totul europenizat. BART, S. M. 22.

EUROPENIZÁ vb. I. tr., refl. A impune sau a adopta îmbrăcămintea, obiceiurile și purtările europenești. [Cf. fr. européaniser].

EUROPENIZÁ vb. tr., refl. a adopta îmbrăcămintea, obiceiurile și purtările europenești. (după fr. européaniser)

A EUROPENIZÁ ~éz tranz. A face să se europenizeze. /<fr. européaniser

A SE EUROPENIZÁ mă ~éz intranz. A adopta limba, cultura și obiceiurile europenilor; a deveni asemănător cu europenii. /<fr. européaniser


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*europenizáre (e-u-) s. f., g.-d. art. europenizắrii

europenizáre s. f., g.-d. art. europenizării

europenizá (a ~) (e-u-) vb., ind. prez. 3 europenizeáză

europenizá vb. (sil. e-u-), ind. prez. 1 sg. europenizéz, 3 sg. și pl. europenizeáză

Intrare: europenizare
europenizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • europenizare
  • europenizarea
plural
  • europenizări
  • europenizările
genitiv-dativ singular
  • europenizări
  • europenizării
plural
  • europenizări
  • europenizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: europeniza
  • silabație: e-u-
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • europeniza
  • europenizare
  • europenizat
  • europenizatu‑
  • europenizând
  • europenizându‑
singular plural
  • europenizea
  • europenizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • europenizez
(să)
  • europenizez
  • europenizam
  • europenizai
  • europenizasem
a II-a (tu)
  • europenizezi
(să)
  • europenizezi
  • europenizai
  • europenizași
  • europenizaseși
a III-a (el, ea)
  • europenizea
(să)
  • europenizeze
  • europeniza
  • europeniză
  • europenizase
plural I (noi)
  • europenizăm
(să)
  • europenizăm
  • europenizam
  • europenizarăm
  • europenizaserăm
  • europenizasem
a II-a (voi)
  • europenizați
(să)
  • europenizați
  • europenizați
  • europenizarăți
  • europenizaserăți
  • europenizaseți
a III-a (ei, ele)
  • europenizea
(să)
  • europenizeze
  • europenizau
  • europeniza
  • europenizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)