2 intrări

12 definiții

EUROPENIZÁRE s. f. Acțiunea de a europeniza și rezultatul ei. [Pr.: e-u-] – V. europeniza.

*europenizáre (e-u-) s. f., g.-d. art. europenizắrii

europenizáre s. f., g.-d. art. europenizării

EUROPENIZÁ, europenizez, vb. I. Refl. și tranz. A adopta sau a face să adopte îmbrăcămintea, obiceiurile, purtările caracteristice europenilor. [Pr.: e-u-] – Din fr. européaniser.

EUROPENIZÁ, europenizez, vb. I. Refl. și tranz. A adopta sau a face să adopte îmbrăcămintea, obiceiurile, purtările caracteristice europenilor. [Pr.: e-u-] – Din fr. européaniser.

EUROPENIZÁ, europenizez, vb. I. Refl. A adopta îmbrăcămintea, obiceiurile, purtările caracteristice europenilor Pașa... pare a fi un om cu totul europenizat. BART, S. M. 22.

europenizá (a ~) (e-u-) vb., ind. prez. 3 europenizeáză

europenizá vb. (sil. e-u-), ind. prez. 1 sg. europenizéz, 3 sg. și pl. europenizeáză

EUROPENIZÁ vb. I. tr., refl. A impune sau a adopta îmbrăcămintea, obiceiurile și purtările europenești. [Cf. fr. européaniser].

EUROPENIZÁ vb. tr., refl. a adopta îmbrăcămintea, obiceiurile și purtările europenești. (după fr. européaniser)

A EUROPENIZÁ ~éz tranz. A face să se europenizeze. /<fr. européaniser

A SE EUROPENIZÁ mă ~éz intranz. A adopta limba, cultura și obiceiurile europenilor; a deveni asemănător cu europenii. /<fr. européaniser

Intrare: europeniza
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) europeniza europenizare europenizat europenizând singular plural
europenizea europenizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) europenizez (să) europenizez europenizam europenizai europenizasem
a II-a (tu) europenizezi (să) europenizezi europenizai europenizași europenizaseși
a III-a (el, ea) europenizea (să) europenizeze europeniza europeniză europenizase
plural I (noi) europenizăm (să) europenizăm europenizam europenizarăm europenizaserăm, europenizasem*
a II-a (voi) europenizați (să) europenizați europenizați europenizarăți europenizaserăți, europenizaseți*
a III-a (ei, ele) europenizea (să) europenizeze europenizau europeniza europenizaseră
Intrare: europenizare
europenizare substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular europenizare europenizarea
plural europenizări europenizările
genitiv-dativ singular europenizări europenizării
plural europenizări europenizărilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)