eudiometrie sf [At: I. GOLESCU, C. / V: (îvr) evd~ / P: e-u-di-o~ / Pl: ~ii / E: fr eudiométrie] Analiză cu ajutorul eudiometrului.

EUDIOMETRIE s.f. (Fiz.) Determinarea compoziției unui gaz cu ajutorul eudiometrului. [Pron. -di-o-. / < fr. eudiométrie].

EUDIOMETRIE s. f. determinare a compoziției unui gaz cu eudiometrul. (< fr. eudiométrie)

*eŭdiometríe f. Fiz. Știința de a analiza amestecurile gazoase cu eŭdiometru.

evdiometrie sf vz eudiometrie

eudiometrie (determinarea compoziției unui gaz) (desp. e-u-di-o-me-tri-) s. f., art. eudiometria, g.-d. eudiometrii, art. eudiometriei

eudiometrie (determinarea compoziției unui gaz) (e-u-di-o-me-tri-) s. f., art. eudiometria, g.-d. eudiometrii, art. eudiometriei

eudiometrie s. f. (sil. e-u-di-o-, -tri-), art. eudiometria, g.-d. eudiometrii, art. eudiometriei

EUDIO- „gaz, substanțe gazoase”. ◊ gr. eudios „senin, calm” > fr. eudio-, germ. id., engl. id. > rom. eudio-. □ ~metrie (v. -metrie₁), s. f., determinare a compoziției unui gaz cu ajutorul eudiometrului; ~metru (v. -metru₁), s. n., aparat folosit în analiza volumetrică a gazelor și la sinteza unor substanțe gazoase, cu ajutorul descărcărilor electrice.