13 definiții pentru etologie
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- specializate (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ETOLOGIE s. f. 1. Disciplină care are ca obiect studiul moravurilor, al obiceiurilor popoarelor. 2. Ramură a biologiei moderne care studiază comportamentul, modul de viață al animalelor și plantelor din punctul de vedere al dinamicii lor, urmărind interacțiunile dintre indivizi în cadrul aceleiași specii sau populații. – Din fr. éthologie.
etologie sf [At: BARCIANU / Pl: ? / E: fr éthologie] 1 (Iuz) Mimică. 2 Disciplină care studiază tradițiile și obiceiurile unui popor. 3 Descriere a tradițiilor și obiceiurilor unui popor. 4 Ramură a zoologiei care studiază comportamentul și modul de viață al animalelor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ETOLOGIE s. f. 1. Disciplină care are ca obiect studiul moravurilor, al obiceiurilor popoarelor. 2. Ramură a biologiei moderne care studiază comportamentul, modul de viață al animalelor și plantelor. – Din fr. éthologie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de m_marinel
- acțiuni
ETOLOGIE s.f. 1. Disciplină care are ca obiect studiul moravurilor, al obiceiurilor popoarelor. 2. Ramură a biologiei moderne care studiază comportamentul, modul de viață al animalelor și plantelor (hrănire, reproducere etc.). [Gen. -iei. / < fr. éthologie, cf. gr. ethos – morav, logos – studiu].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ETOLOGIE s. f. 1. disciplină având ca obiect studiul moravurilor popoarelor. 2. știință care studiază comportamentul, modul de viață al animalelor și plantelor. 3. știința legilor care determină formarea caracterelor. (< fr. éthologie)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
etologie s. f. ◊ „Etologia, știința comportării animalelor. Un șir de studii recente aduc în atenție o ramură nouă a științelor naturii, etologia – studiul comportării animalelor. Potrivit teoriilor etologice, care se revendică de la darwinism, orice «societate» animalieră prezintă o anumită structură ierarhică [...]” Sc. 17 VIII 79 p. 5 (din fr. éthologie; DEX, DN3)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ETOLOGIE f. 1) Știință care se ocupă cu studiul moravurilor. 2) Ramură a zoologiei care se ocupă cu studiul comportării animalelor. /<fr. éthologie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*etografíe saŭ etologíe f. (vgr. êthos, obiceĭ, modă, și grafie saŭ logie). Știința obiceĭurilor unuĭ popor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
etologie (studiul comportamentului speciilor) s. f., art. etologia, g.-d. etologii, art. etologiei
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
etologie (studiul moravurilor, ramură a biologiei) s. f., art. etologia, g.-d. etologii, art. etologiei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
etologie s. f., art. etologia, g.-d. etologii, art. etologiei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ETO- „morav, obicei, comportament”. ◊ gr. ethos „obicei, caracter” > fr. étho-, germ. id., engl. id., it. eto- > rom. eto-. □ ~crație (v. -crație), s. f., guvernămînt fondat numai pe principiile moralei; ~grafie (v. -grafie), s. f., descriere sistematică a obiceiurilor, practicilor și uzanțelor etnice; ~gramă (v. -gramă), s. f., înregistrare a comportamentului animalelor; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în etologie; ~logie (v. -logie1), s. f., 1. Disciplină avînd ca obiect studiul moravurilor popoarelor. 2. Știință care studiază evoluția comportamentului și modul de viață al plantelor și animalelor. 3. Știința legilor care determină formarea caracterelor; ~mer (v. -mer), s. n., organism vegetal cu un număr normal de cromozomi; ~pedie (v. -pedie), s. f., ramură a defectologiei care studiază deficiențele de conduită; ~pee (v. -pee), s. f., 1. Figură de stil care constă în personificarea unor lucruri. 2. Figură de compoziție constînd în zugrăvirea caracterului sau a structurii psihice a unui personaj prin scrisori ori printr-o cuvîntare.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
ETOLOGÍE (< fr. {i}; {s} gr. ethos „obicei” + logos „studiu”) s. f. Știință care studiază comportamentul speciilor animale din punctul de vedere al dinamicii lor biologice, urmărind interacțiunile dintre indivizi în cadrul aceleiași specii sau populații. După 1970, D. Morris, D. S. Lehrmand ș.a. au introdus analiza comportamentului componenta genetică, experiența proprie a individului în în ontogenie, relațiile om-animal în mediul de viață.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
etologiesubstantiv feminin
- 1. Disciplină care are ca obiect studiul moravurilor, al obiceiurilor popoarelor. DEX '09 DEX '98 DN
- 2. Ramură a biologiei moderne care studiază comportamentul, modul de viață al animalelor și plantelor din punctul de vedere al dinamicii lor, urmărind interacțiunile dintre indivizi în cadrul aceleiași specii sau populații. DEX '09 DN
- 3. Știința legilor care determină formarea caracterelor. MDN '00
etimologie:
- éthologie DEX '09 DEX '98 DN