9 definiții pentru etnonim
etnonim sn [At: DN2 / Pl: ~e / E: fr ethnonyme] (Rar) Nume de popor.
ETNONÍM, etnonime, s. n. Nume de popor. – Din fr. ethnonyme.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ETNONÍM, etnonime, s. n. Nume de popor. – Din fr. ethnonyme.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cornel
- acțiuni
etnoním s. n., pl. etnoníme
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
etnoním s. n., pl. etnoníme
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ETNONÍM s.n. Nume de popor. [< fr. ethnonyme].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ETNONÍM s. n. nume de popor. (< fr. ethnonyme)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Definiții din dicționare specializate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
ETNONÍM s. n. (< fr. ethnonyme): nume de etnie sau de popor, ca german, francez, român, austriac etc.
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ETN-, v. ETNO-. □ ~arh (v. -arh), s. m., comandant al unei provincii a Imperiului Roman; ~arhie (v. -arhie1), s. f., teritoriu administrat de un etnarh; ~onim (v. -onim), s. n., nume de popor; ~onimie (v. -onimie), s. f., studiu lingvistic al antroponimelor aparținînd unei comunități etnice.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | etnonim | etnonimul |
| plural | etnonime | etnonimele | |
| genitiv-dativ | singular | etnonim | etnonimului |
| plural | etnonime | etnonimelor | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||