opțiuni
  • info

2 intrări

19 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ETICHETARE, etichetări, s. f. Acțiunea de a eticheta și rezultatul ei. – V. eticheta.

ETICHETARE, etichetări, s. f. Acțiunea de a eticheta și rezultatul ei. – V. eticheta.

etichetare sf [At: L L I, 127 / Pl: ~tări / E: eticheta] 1 Aplicare a unei etichete (1) pe obiect Si etichetat (1). 2 (Fig) Atribuire (obiectivă sau subiectivă) a unei calități cuiva Si: calificare, categorisire, etichetat1 (2).

ETICHETARE s.f. Acțiunea de a eticheta și rezultatul ei. [< eticheta].

ETICHETA, etichetez, vb. I. Tranz. 1. A aplica o etichetă pe un obiect. 2. Fig. A califica pe cineva sau ceva așa cum se cuvine sau cum crede că se cuvine. – Din fr. étiqueter.

ETICHETA, etichetez, vb. I. Tranz. 1. A aplica o etichetă pe un obiect. 2. Fig. A califica pe cineva sau ceva așa cum se cuvine sau cum crede că se cuvine. – Din fr. étiqueter.

eticheta vt [At: COSTINESCU / Pzi: ~tez / E: fr étiqueter] 1 A aplica o etichetă (1). 2 (Fig) A atribui o calitate cuiva așa cum se cuvine (sau cum se crede că se cuvine) Si: a califica, a categorisi.

ETICHETA, etichetez, vb. I. Tranz. 1. A aplica o etichetă pe un obiect. 2. Fig. A califica (pe cineva sau ceva).

ETICHETA vb. I. tr. 1. A pune o etichetă (pe ceva). 2. (Fig.) A califica (pe cineva sau ceva). [< fr. étiqueter].

ETICHETA vb. tr. 1. a pune o etichetă. ◊ a asocia o etichetă (3). 2. (fig.) a califica (pe cineva sau ceva). (< fr. étiqueter)

A ETICHETA ~ez tranz. 1) (obiecte) A înzestra cu o etichetă. 2) fig. depr. A desemna printr-un calificativ (depreciativ); a numi; a face; a taxa; a califica. /<fr. étiqueter

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

etichetare s. f., g.-d. art. etichetării; pl. etichetări

etichetare s. f., g.-d. art. etichetării; pl. etichetări

etichetare s. f., g.-d. art. etichetării; pl. etichetări

eticheta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. etichetez, 3 etichetează; conj. prez. 1 sg. să etichetez, 3 să eticheteze

eticheta (a ~) vb., ind. prez. 3 etichetează

eticheta vb., ind. prez. 1 sg. etichetez, 3 sg. și pl. etichetează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ETICHETARE s. v. calificare, numire.

etichetare s. v. CALIFICARE. NUMIRE.

ETICHETA vb. v. califica, face, numi.

eticheta vb. v. CALIFICA. FACE. NUMI.

Intrare: etichetare
etichetare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • etichetare
  • etichetarea
plural
  • etichetări
  • etichetările
genitiv-dativ singular
  • etichetări
  • etichetării
plural
  • etichetări
  • etichetărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: eticheta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • eticheta
  • etichetare
  • etichetat
  • etichetatu‑
  • etichetând
  • etichetându‑
 singular plural
  • etichetează
  • etichetați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • etichetez
 (să)
  • etichetez
  • etichetam
  • etichetai
  • etichetasem
a II-a (tu)
  • etichetezi
 (să)
  • etichetezi
  • etichetai
  • etichetași
  • etichetaseși
a III-a (el, ea)
  • etichetează
 (să)
  • eticheteze
  • eticheta
  • etichetă
  • etichetase
plural I (noi)
  • etichetăm
 (să)
  • etichetăm
  • etichetam
  • etichetarăm
  • etichetaserăm
  • etichetasem
a II-a (voi)
  • etichetați
 (să)
  • etichetați
  • etichetați
  • etichetarăți
  • etichetaserăți
  • etichetaseți
a III-a (ei, ele)
  • etichetează
 (să)
  • eticheteze
  • etichetau
  • etichetară
  • etichetaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

etichetare, etichetărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi eticheta DEX '09 DEX '98 DN

eticheta, etichetezverb

  • 1. A aplica o etichetă pe un obiect. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. figurat A califica pe cineva sau ceva așa cum se cuvine sau cum crede că se cuvine. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: califica face numi taxa
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.