2 intrări

11 definiții

eterat1 sm [At: BARCIANU / Pl: ~ați / E: fr éther, lat aether] (Chm) 1 (Înv) Sare rezultată din combinarea acidului eteric cu o bază. 2 Combinație organomagneziană, rezultată prin evaporarea soluțiilor eterice ale compușilor organomagnezieni micști.

eterat2, ~ă a [At: NEGULICI / Pl: ~ați, ~e / E: fr éthéré] 1 (Înv) Care aparține eterului (1). 2 Care se referă la eter (1). 3 Specific eterului (1). 4-5 (Chm; înv) Eteric (7, 10). 6 (Fig) Delicat. 7 (D. sentimente, manifestări etc. ale oamenilor) Care exprimă puritate. 8 Caracterizat prin finețe, subtilitate sau imaterialitate.

ETERÁT, -Ă, eterați, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care are mirosul eterului (1). ♦ Fig. Subtil, diafan, fin. 2. S. m. Combinație rezultată prin evaporarea soluțiilor eterice ale unor compuși organici micști. – Din fr. éthéré.

ETERÁT, -Ă, eterați, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care are mirosul eterului (1). ♦ Fig. Subtil, diafan, fin. 2. S. m. Combinație rezultată prin evaporarea soluțiilor eterice ale unor compuși organici micști. – Din fr. éthéré.

ETERÁT, -Ă, eterați, -te, adj. (Învechit) Subtil, fin. Cea mai pură artă, cea mai eterată, cea mai castă, e influențată de clasa din care face parte artistul. IONESCU-RION, C. 43.

eterát adj. m., s. m., pl. eteráți; adj. f. eterátă, pl. eteráte

eterát adj. m., s. m., pl. eteráți; f. sg. eterátă, pl. eteráte

ETERÁT adj. v. diafan, fin, străveziu, subțire, transparent, vaporos.

ETERÁT, -Ă adj. Subtil, fin; diafan. [Cf. fr. éthéré].

ETERÁT, -Ă adj. care are mirosul eterului. ◊ (fig.) subtil, diafan. (< fr. éthéré)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

eterat adj. v. DIAFAN. FIN. STRĂVEZIU. SUBȚIRE. TRANSPARENT. VAPOROS.

Intrare: eterat (adj.)
eterat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular eterat eteratul etera eterata
plural eterați eterații eterate eteratele
genitiv-dativ singular eterat eteratului eterate eteratei
plural eterați eteraților eterate eteratelor
vocativ singular
plural
Intrare: eterat (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular eterat eteratul
plural eterați eterații
genitiv-dativ singular eterat eteratului
plural eterați eteraților
vocativ singular
plural