9 definiții pentru eterat (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

eterat2, ~ă a [At: NEGULICI / Pl: ~ați, ~e / E: fr éthéré] 1 (Înv) Care aparține eterului (1). 2 Care se referă la eter (1). 3 Specific eterului (1). 4-5 (Chm; înv) Eteric (7, 10). 6 (Fig) Delicat. 7 (D. sentimente, manifestări etc. ale oamenilor) Care exprimă puritate. 8 Caracterizat prin finețe, subtilitate sau imaterialitate.

ETERÁT, -Ă, eterați, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care are mirosul eterului (1). ♦ Fig. Subtil, diafan, fin. 2. S. m. Combinație rezultată prin evaporarea soluțiilor eterice ale unor compuși organici micști. – Din fr. éthéré.

ETERÁT, -Ă, eterați, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care are mirosul eterului (1). ♦ Fig. Subtil, diafan, fin. 2. S. m. Combinație rezultată prin evaporarea soluțiilor eterice ale unor compuși organici micști. – Din fr. éthéré.

ETERÁT, -Ă, eterați, -te, adj. (Învechit) Subtil, fin. Cea mai pură artă, cea mai eterată, cea mai castă, e influențată de clasa din care face parte artistul. IONESCU-RION, C. 43.

ETERÁT, -Ă adj. Subtil, fin; diafan. [Cf. fr. éthéré].

ETERÁT, -Ă adj. care are mirosul eterului. ◊ (fig.) subtil, diafan. (< fr. éthéré)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

eterát adj. m., s. m., pl. eteráți; adj. f. eterátă, pl. eteráte

eterát adj. m., s. m., pl. eteráți; f. sg. eterátă, pl. eteráte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ETERÁT adj. v. diafan, fin, străveziu, subțire, transparent, vaporos.

eterat adj. v. DIAFAN. FIN. STRĂVEZIU. SUBȚIRE. TRANSPARENT. VAPOROS.

Intrare: eterat (adj.)
eterat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eterat
  • eteratul
  • eteratu‑
  • etera
  • eterata
plural
  • eterați
  • eterații
  • eterate
  • eteratele
genitiv-dativ singular
  • eterat
  • eteratului
  • eterate
  • eteratei
plural
  • eterați
  • eteraților
  • eterate
  • eteratelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)