2 intrări

6 definiții

estezíe s. f., art. estezía, g.-d. estezíi, art. estezíei

estezíe s. f., art. estezía, g.-d. estezíi, art. estezíei

ESTEZÍE s.f. Sensibilitate. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „sensibilitate”, „simțire”, „senzație”. [Gen. -iei. / < fr. esthésie, cf. gr. aisthesis].

ESTEZÍE s. f. sensibilitate. ◊ calitate a unei senzații de a fi trăită ca provenind din exterior. (< fr. esthésie)

ESTEZIO-, -ESTEZÍE elem. „senzație, sensibilitate”. (< fr. estésio-, -esthésie, cf. gr. aisthesis)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

-ESTEZIE „senzație, sensibilitate, perceptibilitate”. ◊ gr. aisthesis „simțire, percepție, sensibilitate” > fr. -esthésie, germ. -ästhesie, it. -estesia, engl. -esthesia > rom. -estezie.

Intrare: estezie (subst.)
estezie (subst.) substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular estezie estezia
plural estezii esteziile
genitiv-dativ singular estezii esteziei
plural estezii esteziilor
vocativ singular
plural
Intrare: estezie (suf.)
estezie (suf.)