2 intrări
22 de definiții
din care- explicative (14)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- specializate (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ESOFAG, esofage, s. n. Segment al tubului digestiv cuprins între faringe și stomac, prin care trec alimentele înghițite. [Pl. și: esofaguri] – Din fr. oesophage.
ESOFAG, esofage, s. n. Segment al tubului digestiv cuprins între faringe și stomac, prin care trec alimentele înghițite. [Pl. și: esofaguri] – Din fr. oesophage.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
esofag sn [At: EPISCUPESCU, PRACTICA, 216/6 / V: (rar) ezo~, (înv) ~agiu, ezofaj, ezofog, izofag / S și: (îvr) oesophagus, oesophag, esophag, esophagus / Pl: ~uri, ~age / E: fr oesophage] Parte a tubului digestiv cuprinsă între faringe și stomac.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ESOFAG s. n. Tub care unește cavitatea bucală cu stomacul și prin care trec alimentele înghițite.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ESOFAG s.n. Tub care leagă cavitatea bucală cu stomacul. [Pl. -guri, -ge. / < fr. oesophage, cf. gr. oisophagos].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ESOFAG1 s. n. organ tubular care leagă faringele cu stomacul. (< fr. oesophage)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ESOFAG ~uri n. Parte a tubului digestiv cuprinsă între faringe și stomac, având rolul de a transporta alimentele din gură în stomac. [Pl. și esofage] /<fr. oesophage
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*esofág n., pl. e (vgr. oisophágos, d. oiso, oio, duc, și fag din antropofag). Anat. Gîtlej, canalu care duce alimentele din gură în stomah. – Și ezo- (după fr.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
esofagiu sn vz esofag
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ezofag sn vz esofag
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ezofaj sn vz esofag
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ezofog sn vz esofag
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ESOFAG2(O)- elem. „esofag”. (< fr. oesophag/o/-, cf. gr. oisophagos, care duce cele ce se mănâncă)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ezofag n. canal care conduce alimentele dela gură la stomac.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*ezofág, ezotéric, V. eso-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
esofag s. n., pl. (rar) esofage
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
esofag s. n., pl. esofage/esofaguri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
esofag s. n., pl. esofage / esofaguri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
esofag, -ge.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ESOFAG s. (ANAT.) (reg.) gușter.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ESOFAG s. (ANAT.) (reg.) gușter.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ESOFAG-, v. ESOFAGO-. □ ~algie (v. -algie), s. f., durere esofagiană; ~ectazie (v. -ectazie), s. f., dilatație anormală a esofagului; ~ectomie (v. -ectomie), s. f., rezecție chirurgicală a unei părți din esofag.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
ESOFAGO- „esofag, esofagian”. ◊ gr. oisophagos „gît, gîtlej” > fr. oesophago-, germ. ösophago-, it. esofago-, engl. esophago- > rom. esofago-. □ ~cardiotomie (v. cardio-, v. -tomie), s. f., secționare chirurgicală a manșonului fibros stenozat al unui cardiospasm, cu conservarea mucoasei esofagiene; ~cel (v. -cel2), s. n., diverticul esofagian, produs de hernia mucoasei; ~gastrostomie (v. gastro-, v. -stomie), s. f., creare operatorie, în cazul unui cardiospasm, a unei anastomoze între pungă de dilatație a esofagului inferior și punga cu aer a stomacului; ~jejunogastrostomie (v. jejuno-, v. gastro-, v. -stomie), s. f., restabilire operatorie a tranzitului digestiv după rezecția porțiunii proximale a stomacului; ~malacie (v. -malacie), s. f., înmuiere patologică a peretelui esofagian; ~patie (v. -patie), s. f., nume generic pentru maladiile esofagului; ~plastie (v. -plastie), s. f., operație de chirurgie plastică a esofagului; ~scop (v. -scop), s. n., aparat pentru examenul endoscopic al esofagului; ~scopie (v. -scopie), s. f., explorare endoscopică a esofagului; ~spasm (v. -spasm), s. n., mișcare spastică a pereților esofagieni; ~stenoză (v. -stenoză), s. f., îngustare anormală a cavității esofagiene; ~stomie (v. -stomie), s. f., operație chirurgicală de deschidere la piele a esofagului; ~tom (v. -tom), s. n., instrument utilizat în esofagotomie; ~tomie (v. -tomie), s. f., incizie chirurgicală a peretelui esofagian.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv neutru (N3) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
esofag, esofage / esofag, esofagurisubstantiv neutru
- 1. Segment al tubului digestiv cuprins între faringe și stomac, prin care trec alimentele înghițite. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: gușter
etimologie:
- oesophage DEX '09 DEX '98 DN
- oisophagos DN
esofagoelement de compunere, prefix
- 1. Element de compunere cu semnificația „esofag”. MDN '00
etimologie:
- oesophag(o)- MDN '00