EROTIC, -Ă, erotici, -ce, adj. Privitor la dragoste, de dragoste, propriu dragostei. ♦ (Despre opere literare) Care conține sentimente de dragoste; care cântă, care exprimă dragostea. ♦ (Substantivat, f.) Totalitatea compozițiilor literare închinate dragostei. ♦ Predispus, înclinat spre senzualism; senzual. – Din fr. érotique.

erotic, ~ă [At: VALIAN, V. / Pl: ~ici, ~ice / E: fr érotique] 1 a Care ține de dragoste. 2 a Referitor la dragoste. 3 a Care exprimă sentimente de dragoste. 4 a (D. fizionomii, temperamente) Predispus la dragoste. 5 sf Operă literară în care se exprimă sentimente de dragoste. 6 sf Totalitate a părților unor opere literare sau muzicale, în care se exprimă sentimente de dragoste. 7-8 av, a (Într-un mod) care exprimă senzualitate. 9-10 av, a (Într-un mod) care incită la senzualitate Si: senzual, voluptuos. 11 a (D. temperamente) Predispus la senzualitate. 12 a Referitor la erotomanie.

EROTIC, -Ă, erotici, -ce, adj. Privitor la dragoste, de dragoste, propriu dragostei. ♦ (Despre opere literare) Care conține sentimente de dragoste; care cântă, care exprimă dragostea. ♦ (Substantivat, f.) Totalitatea compozițiilor literare care cântă sentimentul dragostei. ♦ Predispus, înclinat spre senzualism; senzual. – Din fr. érotique.

EROTIC, -Ă, erotici, -e, adj. Privitor la dragoste, de dragoste, propriu, specific dragostei. Sentiment erotic. ♦ (Despre opere literare) Care conține sentimente de dragoste; care cîntă, care exprimă dragostea. Din baladele erotice ale lui Coșbuc, cea mai însemnată e «Crăiasa zînelor». GHEREA, ST. CR. III 275. ♦ (Substantivat, f.) Totalitatea compozițiilor literare care cîntă sentimentul de dragoste. Înainte de a ne despărți de erotica lui Coșbuc, țin să citez în întregimea ei o mică poezie. GHEREA, ST. CR. III 285. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor) Pătruns de senzualism; senzual.

EROTIC adj. Referitor la iubire. ♦ Care conține sentimente de dragoste; care cîntă dragostea. ♦ (s.f.) Totalitatea operelor literare care cîntă iubirea. ♦ Senzual. [Cf. fr. érotique, it. erotico < gr. erotikos < Eros – zeul iubirii la greci].

EROTIC, -Ă I. adj. referitor la dragoste; de iubire. ◊ (despre opere literare) care conține sentimente de dragoste; care cântă dragostea. II. s. f. totalitatea operelor literare care cântă sentimentul iubirii. (< fr. érotique, gr. erotikos)

EROTIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de dragoste; propriu dragostei. Sentiment ~. 2) (despre opere de artă) Care conține scene de dragoste; care proslăvește dragostea. Poezie ~că. 3) (despre persoane și despre manifestările lor) Care vădește senzualism. Gest ~. /<fr. érotique

erotic a. privitor la amor: cântec erotic.

*erótic, -ă adj. (vgr. erotikós, d. éros, amor). Amoros, de amor: poezie erotică.

erotic adj. m., pl. erotici; f. erotică, pl. erotice

erotic adj. m., pl. erotici; f. erotică, pl. erotice

erotic adj. m., pl. erotici; f. sg. erotică, pl. erotice

EROTIC adj. 1. v. senzual. 2. v. sexual.

EROTIC adj. 1. senzual. (Plăceri ~.) 2. fizic, fiziologic, intim, sexual, trupesc. (Relații ~ între un bărbat și o femeie.)