12 definiții pentru eroină iroină

eroi sf [At: VĂCĂRESCUL, IST. 278 / V: (înv) iro~ / Pl: ~ne / E: fr héroïne, ngr ἡρωίνη] 1 Femeie curajoasă care dă dovadă, prin comportarea ei, de tărie sufletească, în împrejurări excepționale. 2 Personaj principal feminin al unei opere literare sau cinematografice. 3 Femeie care este personajul principal al unei întâmplări.

EROÍNĂ, eroine, s. f. 1. Femeie care se distinge prin curaj, vitejie și abnegație în diverse împrejurări. 2. Femeie care reprezintă personajul principal dintr-o operă literară. ♦ Femeie care este personajul principal al unei întâmplări, care atrage, într-o anumită împrejurare, atenția asupra ei. – Din fr. héroïne, lat. heroine.

EROÍNĂ, eroine, s. f. 1. Femeie care se distinge prin curaj, vitejie și abnegație în diverse împrejurări. 2. Femeie care reprezintă personajul principal dintr-o operă literară. ♦ Femeie care este personajul principal al unei întâmplări, care atrage, într-o anumită împrejurare, atenția asupra ei. – Din fr. héroïne, lat. heroine.

EROÍNĂ, eroine, s. f. 1. Femeie care se distinge prin curajul, vitejia și abnegația ei (în muncă, în diverse împrejurări grele etc.). ◊ Mamă eroină = titlu de onoare atribuit în U.R.S.S. și în țările de democrație populară femeilor mame care au crescut cel puțin zece copii. 2. Personajul principal feminin dintr-o operă literară. ♦ Femeie care este personajul principal al unei întîmplări, care atrage, într-o anumită împrejurare, atenția asupra ei.

eroínă s. f., g.-d. art. eroínei; pl. eroíne

eroínă s. f. (sil. -ro-i-), g.-d. art. eroínei; pl. eroíne

EROÍNĂ s.f. 1. Femeie plină de virtute și de curaj eroic, femeie vitează, curajoasă. 2. Personaj principal feminin al unei opere literare; (p. ext.) femeie care este personajul principal al unei întâmplări. [< fr. héroïne].

EROÍNĂ s. f. 1. femeie plină de curaj eroic, de spirit de sacrificiu, abnegație în muncă etc. 2. personaj feminin al unei opere literare; femeie, personaj principal al unei întâmplări. (< fr. héroïne, lat. heroine)

EROÍNĂ ~e f. 1) Femeie care se distinge prin curaj, vitejie și abnegație în diferite împrejurări grele. 2) Femeie care este personajul principal al unei opere literare sau artistice, al unei întâmplări. /<fr. héroïne, lat. heroina

eroină f. 1. femeie curagioasă, cu sentimente nobile și înalte; 2. femeie care joacă rolul principal într’o piesă de teatru sau într’un roman.

*eroínă f. (vgr. ῾eroïne). Femeĭe care joacă rolul principal într’o pĭesă de teatru, poemă, romanț ș. a.

Intrare: eroină
  • silabisire: -ro-i-
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular eroi eroina
plural eroine eroinele
genitiv-dativ singular eroine eroinei
plural eroine eroinelor
vocativ singular
plural
iroină
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.