9 definiții pentru ergometrie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ergometrie sf [At: DER / Pl: ~ii / E: fr ergométrie] Disciplină care se ocupă cu determinarea eforturilor fizice (musculare) prin măsurarea lucrului mecanic efectuat.

ERGOMETRÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu determinarea eforturilor fizice (musculare) prin măsurarea lucrului mecanic efectuat. – Din fr. ergométrie.

ERGOMETRÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu determinarea eforturilor fizice (musculare) prin măsurarea lucrului mecanic efectuat. – Din fr. ergométrie.

ERGOMETRÍE s.f. Măsurarea lucrului mecanic efectuat în timpul unui efort fizic. [Gen. -iei. / < fr. ergométrie].

ERGOMETRÍE s. f. disciplină care se ocupă cu determinarea lucrului mecanic în timpul unui efort fizic. (< fr. ergométrie)

ergometríe s. f. (med.) Măsurarea lucrului mecanic efectuat în timpul unui efort fizic ◊ Ergometrie. C.M., cercetător francez, a elaborat o nouă claviatură pentru mașini de scris, menită să reducă efortul de dactilografiere și să mărească viteza de lucru [...] așezarea noii claviaturi este mai ergometrică, unghiul în care trebuie să bată cele două mâini fiind mai «natural».” R.l. 27 VI 80 p. 6 (din fr. ergométrie; PR 1960; DN3)

ERGOMETRÍE f. Disciplină care se ocupă cu studiul metodelor de măsurare a lucrului mecanic în timpul unui efort fizic. /<fr. ergométrie


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ergometríe (-me-tri-) s. f., art. ergometría, g.-d. ergometríi, art. ergometríei

ergometríe s. f. (sil. -tri-), art. ergometría, g.-d. ergometríi, art. ergometríei


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ERGO- „muncă, activitate, ocupație”. ◊ gr. ergon „lucrare, muncă” > fr. ergo-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. ergo-.~dinamograf (v. dinamo-, v. -graf), s. n., ergograf*; ~geneză (v. -geneză), s. f., ansamblu de factori care condiționează creșterea organismelor; ~graf (v. -graf), s. n., aparat pentru înregistrarea grafică a forței musculare și a lucrului mecanic rezultat din contracția mușchilor; sin. ergodinamograf; ~grafie (v. -grafie), s. f., 1. Metodă de înregistrare grafică a oboselii unui mușchi. 2. Descriere analitică a tehnicii muncii specifice unei comunități etnice; ~gramă (v. -gramă), s. f., diagramă obținută la ergograf; ~logie (v. -logie1), s. f., știință despre bunurile materiale ale culturii; ~metrie (v. -metrie1), s. f., disciplină care se ocupă cu determinarea lucrului mecanic efectuat în timpul unui efort fizic; ~metru (v. -metru1), s. n., aparat pentru măsurarea lucrului mecanic; ~nomie (v. -nomie), s. f., știință interdisciplinară care se ocupă cu studiul condițiilor și metodelor de muncă în vederea normării raționale a acestora; sin. etnoergonomie; ~terapie (v. -terapie), s. f., tratarea unor afecțiuni mintale prin muncă; sin. terapeutică ocupațională; ~tropie (v. -tropie), s. f., stare determinată de intensificarea proceselor de combustie și apărare generală a organismului; sin. ergotropism; ~zom (v. -zom), s. m., agregat ribozomic format dintr-o singură moleculă de mARN și un grup de ribozomi; sin. polizom.

Intrare: ergometrie
ergometrie substantiv feminin
  • silabație: -tri-
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ergometrie
  • ergometria
plural
  • ergometrii
  • ergometriile
genitiv-dativ singular
  • ergometrii
  • ergometriei
plural
  • ergometrii
  • ergometriilor
vocativ singular
plural