9 definiții pentru ergometrie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ERGOMETRÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu determinarea eforturilor fizice (musculare) prin măsurarea lucrului mecanic efectuat. – Din fr. ergométrie.

ERGOMETRÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu determinarea eforturilor fizice (musculare) prin măsurarea lucrului mecanic efectuat. – Din fr. ergométrie.

ergometrie sf [At: DER / Pl: ~ii / E: fr ergométrie] Disciplină care se ocupă cu determinarea eforturilor fizice (musculare) prin măsurarea lucrului mecanic efectuat.

ERGOMETRÍE s.f. Măsurarea lucrului mecanic efectuat în timpul unui efort fizic. [Gen. -iei. / < fr. ergométrie].

ERGOMETRÍE s. f. disciplină care se ocupă cu determinarea lucrului mecanic în timpul unui efort fizic. (< fr. ergométrie)

ergometríe s. f. (med.) Măsurarea lucrului mecanic efectuat în timpul unui efort fizic ◊ Ergometrie. C.M., cercetător francez, a elaborat o nouă claviatură pentru mașini de scris, menită să reducă efortul de dactilografiere și să mărească viteza de lucru [...] așezarea noii claviaturi este mai ergometrică, unghiul în care trebuie să bată cele două mâini fiind mai «natural».” R.l. 27 VI 80 p. 6 (din fr. ergométrie; PR 1960; DN3)

ERGOMETRÍE f. Disciplină care se ocupă cu studiul metodelor de măsurare a lucrului mecanic în timpul unui efort fizic. /<fr. ergométrie


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ergometríe (-me-tri-) s. f., art. ergometría, g.-d. ergometríi, art. ergometríei

ergometríe s. f. (sil. -tri-), art. ergometría, g.-d. ergometríi, art. ergometríei


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ERGO- „muncă, activitate, ocupație”. ◊ gr. ergon „lucrare, muncă” > fr. ergo-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. ergo-.~dinamograf (v. dinamo-, v. -graf), s. n., ergograf*; ~geneză (v. -geneză), s. f., ansamblu de factori care condiționează creșterea organismelor; ~graf (v. -graf), s. n., aparat pentru înregistrarea grafică a forței musculare și a lucrului mecanic rezultat din contracția mușchilor; sin. ergodinamograf; ~grafie (v. -grafie), s. f., 1. Metodă de înregistrare grafică a oboselii unui mușchi. 2. Descriere analitică a tehnicii muncii specifice unei comunități etnice; ~gramă (v. -gramă), s. f., diagramă obținută la ergograf; ~logie (v. -logie1), s. f., știință despre bunurile materiale ale culturii; ~metrie (v. -metrie1), s. f., disciplină care se ocupă cu determinarea lucrului mecanic efectuat în timpul unui efort fizic; ~metru (v. -metru1), s. n., aparat pentru măsurarea lucrului mecanic; ~nomie (v. -nomie), s. f., știință interdisciplinară care se ocupă cu studiul condițiilor și metodelor de muncă în vederea normării raționale a acestora; sin. etnoergonomie; ~terapie (v. -terapie), s. f., tratarea unor afecțiuni mintale prin muncă; sin. terapeutică ocupațională; ~tropie (v. -tropie), s. f., stare determinată de intensificarea proceselor de combustie și apărare generală a organismului; sin. ergotropism; ~zom (v. -zom), s. m., agregat ribozomic format dintr-o singură moleculă de mARN și un grup de ribozomi; sin. polizom.

Intrare: ergometrie
ergometrie substantiv feminin
  • silabație: -me-tri-e
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ergometrie
  • ergometria
plural
  • ergometrii
  • ergometriile
genitiv-dativ singular
  • ergometrii
  • ergometriei
plural
  • ergometrii
  • ergometriilor
vocativ singular
plural

ergometrie

  • 1. Disciplină care se ocupă cu determinarea eforturilor fizice (musculare) prin măsurarea lucrului mecanic efectuat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: