ergometrie sf [At: DER / Pl: ~ii / E: fr ergométrie] Disciplină care se ocupă cu determinarea eforturilor fizice (musculare) prin măsurarea lucrului mecanic efectuat.

ERGOMETRIE s.f. Măsurarea lucrului mecanic efectuat în timpul unui efort fizic. [Gen. -iei. / < fr. ergométrie].

ERGOMETRIE s. f. disciplină care se ocupă cu determinarea lucrului mecanic în timpul unui efort fizic. (< fr. ergométrie)

ergometrie s. f. (med.) Măsurarea lucrului mecanic efectuat în timpul unui efort fizic ◊ „Ergometrie. C.M., cercetător francez, a elaborat o nouă claviatură pentru mașini de scris, menită să reducă efortul de dactilografiere și să mărească viteza de lucru [...] așezarea noii claviaturi este mai ergometrică, unghiul în care trebuie să bată cele două mâini fiind mai «natural».” R.l. 27 VI 80 p. 6 (din fr. ergométrie; PR 1960; DN3)

ERGOMETRIE f. Disciplină care se ocupă cu studiul metodelor de măsurare a lucrului mecanic în timpul unui efort fizic. /<fr. ergométrie

ergometrie (desp. -me-tri-) s. f., art. ergometria, g.-d. ergometrii, art. ergometriei

ergometrie (-me-tri-) s. f., art. ergometria, g.-d. ergometrii, art. ergometriei

ergometrie s. f. (sil. -tri-), art. ergometria, g.-d. ergometrii, art. ergometriei

ERGO- „muncă, activitate, ocupație”. ◊ gr. ergon „lucrare, muncă” > fr. ergo-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. ergo-. □ ~dinamograf (v. dinamo-, v. -graf), s. n., ergograf*; ~geneză (v. -geneză), s. f., ansamblu de factori care condiționează creșterea organismelor; ~graf (v. -graf), s. n., aparat pentru înregistrarea grafică a forței musculare și a lucrului mecanic rezultat din contracția mușchilor; sin. ergodinamograf; ~grafie (v. -grafie), s. f., 1. Metodă de înregistrare grafică a oboselii unui mușchi. 2. Descriere analitică a tehnicii muncii specifice unei comunități etnice; ~gramă (v. -gramă), s. f., diagramă obținută la ergograf; ~logie (v. -logie₁), s. f., știință despre bunurile materiale ale culturii; ~metrie (v. -metrie₁), s. f., disciplină care se ocupă cu determinarea lucrului mecanic efectuat în timpul unui efort fizic; ~metru (v. -metru₁), s. n., aparat pentru măsurarea lucrului mecanic; ~nomie (v. -nomie), s. f., știință interdisciplinară care se ocupă cu studiul condițiilor și metodelor de muncă în vederea normării raționale a acestora; sin. etnoergonomie; ~terapie (v. -terapie), s. f., tratarea unor afecțiuni mintale prin muncă; sin. terapeutică ocupațională; ~tropie (v. -tropie), s. f., stare determinată de intensificarea proceselor de combustie și apărare generală a organismului; sin. ergotropism; ~zom (v. -zom), s. m., agregat ribozomic format dintr-o singură moleculă de mARN și un grup de ribozomi; sin. polizom.