5 definiții pentru ergologie

ergologíe s. f., g.-d. art. ergologíei

ERGOLOGÍE s.f. Știința despre bunurile materiale ale culturii. [< germ. Ergologie].

ERGOLOGÍE s. f. știință despre bunurile materiale ale culturii. (< germ. Ergologie)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ERGOLOGÍE (‹ fr.; {s} gr. ergon „muncă” + logos „studiu”) s. f. Ramură a etnologiei care se ocupă cu studiul culturii materiale (diferitele tehnici elaborate de grupuri umane pentru producerea de bunuri de larg consum sau pentru prelucrarea materiilor prime). Se distinge de ergonomie, care are un caracter normativ.

ERGO- „muncă, activitate, ocupație”. ◊ gr. ergon „lucrare, muncă” > fr. ergo-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. ergo-.~dinamograf (v. dinamo-, v. -graf), s. n., ergograf*; ~geneză (v. -geneză), s. f., ansamblu de factori care condiționează creșterea organismelor; ~graf (v. -graf), s. n., aparat pentru înregistrarea grafică a forței musculare și a lucrului mecanic rezultat din contracția mușchilor; sin. ergodinamograf; ~grafie (v. -grafie), s. f., 1. Metodă de înregistrare grafică a oboselii unui mușchi. 2. Descriere analitică a tehnicii muncii specifice unei comunități etnice; ~gramă (v. -gramă), s. f., diagramă obținută la ergograf; ~logie (v. -logie1), s. f., știință despre bunurile materiale ale culturii; ~metrie (v. -metrie1), s. f., disciplină care se ocupă cu determinarea lucrului mecanic efectuat în timpul unui efort fizic; ~metru (v. -metru1), s. n., aparat pentru măsurarea lucrului mecanic; ~nomie (v. -nomie), s. f., știință interdisciplinară care se ocupă cu studiul condițiilor și metodelor de muncă în vederea normării raționale a acestora; sin. etnoergonomie; ~terapie (v. -terapie), s. f., tratarea unor afecțiuni mintale prin muncă; sin. terapeutică ocupațională; ~tropie (v. -tropie), s. f., stare determinată de intensificarea proceselor de combustie și apărare generală a organismului; sin. ergotropism; ~zom (v. -zom), s. m., agregat ribozomic format dintr-o singură moleculă de mARN și un grup de ribozomi; sin. polizom.

Intrare: ergologie
ergologie substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ergologie ergologia
plural
genitiv-dativ singular ergologii ergologiei
plural
vocativ singular
plural