11 definiții pentru epos

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÉPOS, eposuri, s. n. Epopee. ♦ Povestire. – Din germ. Epos.

epos sn [At: HELIADE, O. II, 165 / Pl: ~uri, (îvr) ~i / E: ngr έπος, ger Epos] (Liv) 1-3 Epopee (1-2, 4). 4 (Îla) De ~ Epopeic.

ÉPOS, eposuri, s. n. (Livr.) Epopee. ♦ Povestire. – Din germ. Epos.

ÉPOS, eposuri, s. n. (Livresc) Epopee.

ÉPOS s.n. (Liv.) Epopee. ♦ Povestire. [Pl. -suri. / < germ. Epos, gr. epos].

ÉPOS s. n. epopee. ◊ povestire, narațiune. ◊ ansamblul principalelor motive epice proprii unei culturi. (< germ. Epos, gr. epos)

ÉPOS ~uri n. 1) Ansamblu de motive epice majore proprii unei culturi. 2) Poem epic în versuri, de mari proporții, în care se povestesc fapte eroice. /<germ. Epos

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: epos
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epos
  • eposul
  • eposu‑
plural
  • eposuri
  • eposurile
genitiv-dativ singular
  • epos
  • eposului
plural
  • eposuri
  • eposurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

epos, eposurisubstantiv neutru

  • 1. Epopee. DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: epopee
    • 1.1. Narațiune, povestire. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.2. Ansamblul principalelor motive epice proprii unei culturi. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.