9 definiții pentru epirogeneză
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EPIROGENEZĂ s. f. Proces de ridicare a unor porțiuni mari din scoarța terestră deasupra nivelului mării, datorată mișcărilor tectonice oscilatorii și care are drept rezultat formarea unor suprafețe continentale. – Din fr. épirogenèse.
epirogeneză sf [At: DEX / Pl: ~ze / E: fr épirogenèse] Proces de ridicare a unor porțiuni mari din scoarța terestră deasupra nivelului mării, datorită mișcărilor tectonice oscilatorii și care are drept rezultat formarea unor suprafețe continentale.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EPIROGENEZĂ s. f. Proces de ridicare a unor porțiuni mari din scoarța terestră deasupra nivelului mării, datorită mișcărilor tectonice oscilatorii și care are drept rezultat formarea unor suprafețe continentale. – Din fr. épirogenèse.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EPIROGENEZĂ s.f. (Geol.) Ridicare a unor compartimente mari din scoarța Pămîntului deasupra nivelului mării. [< fr. épirogenèse].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EPIROGENEZĂ s. f. proces de ridicare a unor porțiuni mari din scoarța terestră deasupra nivelului mării, datorită mișcărilor tectonice oscilatorii. (< fr. épirogenèse)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
epirogeneză s. f., g.-d. art. epirogenezei
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
epirogeneză s. f., g.-d. art. epirogenezei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
epirogeneză s. f., g.-d. art. epirogenezei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
EPIRO- (EPEIRO-) „scoarță terestră, mediu terestru”. ◊ gr. epeiros „pămînt ridicat, continent” > fr. épiro-, germ. id., engl. id. și epeiro- > rom. epiro- și epeiro-. □ ~genetic (v. -genetic), adj., (despre mișcări tectonice) care are caracter oscilatoriu și care determină ridicarea sau scufundarea unor blocuri continentale; sin. epirogenic; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces de ridicare a unor porțiuni mari din scoarța terestră deasupra nivelului mării, datorită mișcărilor tectonice oscilatorii; ~genic (v. -genic), adj., epirogenetic*; ~logie (v. -logie1), s. f., ecologie a mediului terestru.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
epirogeneză, epirogenezesubstantiv feminin
- 1. Proces de ridicare a unor porțiuni mari din scoarța terestră deasupra nivelului mării, datorată mișcărilor tectonice oscilatorii și care are drept rezultat formarea unor suprafețe continentale. DEX '09 DN
etimologie:
- épirogenèse DEX '09 DEX '98 DN