4 definiții pentru epimonă

EPIMÓNĂ, epimone, s. f. Comorație (2). – Din fr. épimone.

EPIMÓNĂ, epimone, s. f. (Lit.) Comorație (2). – Din fr. épimone.

EPIMÓNĂ s.f. (Ret.) Comorație. [Cf. fr. épimone, gr. epimone].

EPIMÓNĂ s. f. comorație (2). (< fr. épimone, gr. epimone)

Intrare: epimonă
epimonă
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular epimo epimona
plural epimone epimonele
genitiv-dativ singular epimone epimonei
plural epimone epimonelor
vocativ singular
plural