epidermofiție sf [At: ABC SĂN. 242 / Pl: ~ii / E: fr épidermophytie] 1-2 (Boală de piele produsă de) localizarea unor ciuperci microscopice în stratul comos al epidermei (2). corectat(ă)

EPIDERMOFIȚIE s.f. Boală de piele datorită unor ciuperci microscopice care se localizează în epidermă, fără a afecta părul. [Gen. -iei. / < fr. épidermophytie, cf. gr. epi – deasupra, derma – piele, phyton – plantă].

EPIDERMOFIȚIE s. f. boală de piele datorată unor ciuperci microscopice, în epidermă, fără a afecta părul. (< fr. épidermophytie)

epidermofiție s. f., art. epidermofiția, g.-d. art. epidermofiției; pl. epidermofiții, art. epidermofițiile (desp. -ți-i-)

epidermofiție s. f., art. epidermofiția, g.-d. art. epidermofiției; pl. epidermofiții, art. epidermofițiile

epidermofiție s. f., art. epidermofiția, g.-d. art. epidermofiției; pl. epidermofiții, art. epidermofițiile

EPIDERMO- „epidermă, epidermic”. ◊ gr. epidermis „epidermă” > fr. épidermo-, germ. id., it. id., engl. id. > rom. epidermo-. □ ~displazie (v. dis-, v. -plazie), s. f., dermatoză precanceroasă, caracterizată printr-o erupție generalizată de papule verucoase; ~fiție (v. -fiție), s. f., boală de piele datorată unor ciuperci microscopice care se localizează în epidermă; ~id (v. -id), adj., asemănător cu epiderma; ~liză (v. -liză), s. f., sensibilitate deosebită a epidermei, caracterizată prin formarea de bule cu conținut seros.