13 definiții pentru epidermă epiderm


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

epidermă sf [At: J. CIHAC, I. N. 252/25 / V: epiderm sn / Pl: ~me / E: fr épiderme, lat epidermis] 1 Țesut de protecție care acoperă părțile aeriene ale plantelor (erbacee superioare), format, de obicei, dintr-un singur strat de celule Si: cuticulă, membrană. 2 Strat exterior, superficial, care acoperă derma și formează, împreună cu aceasta, pielea care învelește corpul omului și al animalelor superioare. 3 (Pex) Piele. 4 (Fig; înv; îs) ~ sufletului Sensibilitate. 5 (Îe) A avea ~ma sensibilă A fi sensibil. 6 (Îae) A fi susceptibil. 7 (Asr) Suprafață exterioară a unui corp. 8 (Asr) Înveliș protector. 9 (Asr) Coajă. corectată

EPIDÉRMĂ, epiderme, s. f. 1. Epiteliu care acoperă corpul omului și al animalelor superioare, având la animalele nevertebrate un singur strat de celule, iar la vertebrate mai multe straturi. 2. Țesut vegetal exterior de protecție al plantelor, format de obicei dintr-un singur strat de celule. – Din fr. épiderme, lat. epidermis.

EPIDÉRMĂ, epiderme, s. f. 1. Epiteliu care acoperă corpul omului și al animalelor superioare, având la animalele nevertebrate un singur strat de celule, iar la vertebrate mai multe straturi. 2. Țesut vegetal exterior de protecție al plantelor, format de obicei dintr-un singur strat de celule. – Din fr. épiderme, lat. epidermis.

EPIDÉRMĂ, epiderme, s. f. Strat exterior, superficial, care acoperă derma și formează, împreună cu aceasta, pielea care învelește corpul omului și al animalelor superioare. ♦ Țesutul exterior de protecție al plantelor, format de cele mai multe ori dintr-un singur strat de celule.

EPIDÉRMĂ s.f. Membrană care acoperă derma și formează împreună cu aceasta pielea. ♦ Țesut protector al plantelor, format dintr-un strat de celule așezate la exterior. [Var. epiderm s.n. / < fr. épiderme, cf. gr. epi – deasupra, derma – piele].

EPIDÉRMĂ s. f. 1. epiteliu care acoperă derma, formând cu aceasta pielea. 2. țesut protector al plantelor, dintr-un strat de celule la exterior. (< fr. épiderme, lat. epidermis)

EPIDÉRMĂ ~e f. 1) Strat superior al pielii. 2) Țesut exterior de protecție al plantelor. [G.-D. epidermei] /<fr. épiderme, lat. epidermis

epidermă f. 1. membrană transparentă ce acopere pielea; 2. fig. pătură exterioară, suprafață: epiderma globului pământesc.

*epidérmă f., pl. e (fr. ’epiderme, lat. epidermis, d. vgr. epidermís, -ídos, derivat d. dérma, pele). Anat. Stratu semitransparent care acopere pelea animalelor. Fig. Parte iritabilă, sensibilă: a avea epiderma sensibilă. Bot. Membrană transparentă care acopere toate părțile unuĭ vegetal expuse la aer.

EPIDÉRM s.n. v. epidermă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

epidérmă s. f., g.-d. art. epidérmei; pl. epidérme

epidérmă s. f. → dermă

Intrare: epidermă
epidermă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epidermă
  • epiderma
plural
  • epiderme
  • epidermele
genitiv-dativ singular
  • epiderme
  • epidermei
plural
  • epiderme
  • epidermelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epiderm
  • epidermul
  • epidermu‑
plural
  • epiderme
  • epidermele
genitiv-dativ singular
  • epiderm
  • epidermului
plural
  • epiderme
  • epidermelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

epidermă epiderm

  • 1. Epiteliu care acoperă corpul omului și al animalelor superioare, având la animalele nevertebrate un singur strat de celule, iar la vertebrate mai multe straturi.
    surse: DEX '09 DEX '98
    • diferențiere Strat exterior, superficial, care acoperă derma și formează, împreună cu aceasta, pielea care învelește corpul omului și al animalelor superioare.
      surse: DLRLC DN
  • 2. Țesut vegetal exterior de protecție al plantelor, format de obicei dintr-un singur strat de celule.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: