10 definiții pentru epicen

EPICÉN, epicene, adj. (Despre substantive nume de ființe) Care are aceeași formă pentru indicarea ambelor sexe. – Din fr. épicène, lat. epicoenus.

Mențiunea n. a fost eliminată, dar cuvântul-titlu indică în continuare doar singularul masculin și pluralul feminin. - cata

EPICÉN, epicene, adj. n. (Despre substantive nume de ființe) Care are aceeași formă pentru indicarea ambelor sexe. – Din fr. épicène, lat. epicoenus.

EPICÉN, epicene, adj. n. (Despre substantive nume de ființe) Care are aceeași formă pentru desemnarea ambelor sexe. «Bîtlan», «privighetoare»,«papagal» sînt substantive epicene.

!epicén (substantiv ~) adj. m.; pl. f. epicéne

epicén adj. n., pl. epicéne

EPICÉN adj.n. (Despre substantive nume de ființe) Care are o formă unică pentru masculin și feminin. [< fr. épicène, cf. gr. epikoinos – comun].

EPICÉN adj. (despre substantive nume de ființe) care are o formă unică pentru masculin și feminin. (< fr. épicène, lat. epicoenus, gr. epikoinos)

EPICÉN ~ă (~i, ~e) gram. (despre substantive nume de ființe) Care are aceeași formă pentru indicarea ambelor genuri. /<fr. épicene, lat. epicoenus

*epicén, -ă adj. (vgr. epí-koinos. V. cenobiŭ). Gram. Se zice despre substantivele care aŭ aceĭașĭ formă p. masculin și feminin, ca copil, vultur, dihor.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

EPICÉN adj. (< fr. épicène, cf. gr. epikoinos – comun): în sintagma substantiv epicen (v.).

Intrare: epicen
epicen
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular epicen epicenul
plural epicene epicenele
genitiv-dativ singular epicen epicenului
plural epicene epicenelor
vocativ singular
plural