5 definiții pentru epanadiploză


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

epanadiplo sf [At: DN3 / Pl: ~ze / E: it epanadiplosi, cf gr ἐπαναδίπλωσις] (Lit) Figură retorică constând în repetarea unui cuvânt (sau a unui grup de cuvinte) la sfârșitul și la începutul unei unități sintactice sau metrice Si: epanastrofă, prosapodoză, rediție.

EPANADIPLÓZĂ s.f. (Lit.) Figură retorică care constă în repetarea unui cuvânt (sau a unui grup de cuvinte) la sfârșitul și la începutul unei unități sintactice sau metrice; epanastrofă; prosapodoză; rediție. [< it. epanadiplosi, cf. gr. epanadiplosis – dublare].

EPANADIPLÓZĂ s. f. figură retorică constând în reluarea unui cuvânt sau grup de cuvinte de la începutul unei unități sintactice sau metrice la sfârșitul ei; epanastrofă; prozapodoză; rediție2. (< it. epanadiplosi, gr. epana-diplosis)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

epanadiplóză s. f., pl. epanadiplóze


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

epanadiploză (gr. epanadiplosis „dublare la sfârșit și la început”), figură care constă în folosirea aceluiași cuvânt (grup de cuvinte) și la începutul și la sfârșitul unei unități sintactice sau metrice; altfel spus, repetiția aceluiași cuvânt și în anaforă, și în epiforă, în aceeași propoziție, frază sau vers: x... x / y... y (R): „Sură-i sara cea de toamnă, de pe lacuri apa sură Înfunda mișcarea-i creață între stuf la iezătură.” (Eminescu)

Intrare: epanadiploză
epanadiploză substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epanadiplo
  • epanadiploza
plural
  • epanadiploze
  • epanadiplozele
genitiv-dativ singular
  • epanadiploze
  • epanadiplozei
plural
  • epanadiploze
  • epanadiplozelor
vocativ singular
plural