12 definiții pentru eolotropie
din care- explicative (5)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- specializate (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EOLOTROPIE, eolotropii, s. f. Proprietate a unui corp de a fi eolotrop. [Pr.: e-o-] – Din fr. éolotropie.
EOLOTROPIE, eolotropii, s. f. Proprietate a unui corp de a fi eolotrop. [Pr.: e-o-] – Din fr. éolotropie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de viomih
- acțiuni
eolotropie sf [At: DT / P: e-o~ / Pl: ~ii / E: fr éolotropie] Proprietate a unui corp de a fi izotrop.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EOLOTROPIE, eolotropii, s. f. Proprietate a unui corp de a fi eolotrop.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EOLOTROPIE s.f. Însușirea de a fi eolotrop. [Gen. -iei. / < fr. éolotropie].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EOLOTROPIE s. f. anizotropie. (< fr. éolotropie)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
eolotropie (desp. e-o-lo-tro-) s. f., art. eolotropia, g.-d. art. eolotropiei; pl. eolotropii, art. eolotropiile (desp. -pi-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
eolotropie (e-o-lo-tro-) s. f., art. eolotropia, g.-d. art. eolotropiei; pl. eolotropii, art. eolotropiile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
eolotropie s. f. (sil. e-o-, -tro-), art. eolotropia, g.-d. art. eolotropiei; pl. eolotropii, art. eolotropiile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
EOLOTROPIE s. v. anizotropie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
EOLOTROPIE s. (FIZ.) anizotropie. (~ unui corp.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
EOLO- „instabil, inegal, necoplanar”. ◊ gr. aiolos „vînt, repede, înclinat” > fr. éolo- > rom. eolo-. □ ~clin (v. -clin), adj., referitor la calitatea a două drepte de a fi necoplanare; ~trop (v. -trop), adj., (despre substanțe sau corpuri) care nu prezintă proprietăți fizice identice în toate direcțiile; ~tropie (v. -tropie), s. f., însușirea unei substanțe sau a unui corp de a fi eolotrop.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
EOLOTROPÍE (< fr. {i}) s. f. Însușire a unui corp de a nu fi izotrop; anizotropie. ◊ E. magnetică = proprietate a unor corpuri solide omogene de a se magnetiza inegal, în diferite direcții, când sunt supuse unor deformații.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: e-o-lo-tro-
substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
eolotropie, eolotropiisubstantiv feminin
- 1. Proprietate a unui corp de a fi eolotrop. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: anizotropie
etimologie:
- éolotropie DEX '09 DEX '98 DN