2 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

enumerare sf [At: ROM. LIT. 1952/6 / V: (înv) ~măr~ / Pl: ~rări / E: enumera] 1 Numărare succesivă Si: enumerat1 (1), enumerație (1). 2 Numire pe rând a elementelor unui întreg Si: enumerat1 (2), enumerație (2), înșirare. 3 (Pcf) Numărare.

ENUMERÁRE, enumerări, s. f. Acțiunea de a enumera și rezultatul ei; înșirare, enumerație. – V. enumera.

ENUMERÁRE, enumerări, s. f. Acțiunea de a enumera și rezultatul ei; înșirare, enumerație. – V. enumera.

ENUMERÁRE, enumerări, s. f. Acțiunea de a enumera și rezultatul ei; înșirare. Enumerarea se face și aici sub formă de gradație, pornindu-se de la ființele cele mai apropiate: părinții, frații, surorile. L. ROM. 1953, nr. 3, 66. Enumerarea elementelor componente ale unei limbi nu constituie... definiția ei. ROSETTI, I. SL. 12.

ENUMERÁRE s.f. Acțiunea de a enumera și rezultatul ei; înșirare, numărătoare; enumerație. [< enumera].

enumera vt [At: ȘINCAI, HR. I, 7/9 / V: (înv) ~măra, numera / Pzi: enumăr / E: fr énumerer, lat enumerare] 1 A număra succesiv unul câte unul. 2 A numi pe rând elementele unui tot Si: înșira. 3 (Pcf) A număra.

ENUMERÁ, enúmăr, vb. I. Tranz. A număra succesiv, unul câte unul, a numi rând pe rând elementele unui tot; a înșira. [Pz. ind. și: enúmer] – Din fr. énumérer, lat. enumerare.

ENUMERÁ, enúmer, vb. I. Tranz. A număra succesiv, unul câte unul, a numi rând pe rând elementele unui tot; a înșira. – Din fr. énumérer, lat. enumerare.

ENUMERÁ, enúmăr, vb. I. Tranz. A număra unul cîte unul, a numi rînd pe rînd; a înșira. Între junii cărora le-a plăcut și le place a se ocupa de literatură trebuie să enumerăm și pe d. Vasile Păun. MACEDONSKI, O. IV 23.

ENUMERÁ vb. I. tr. A număra unul câte unul; a înșira. [P.i. enúmăr, 3,6 enúmeră, conj. enúmere. / < fr. énumérer, it., lat. enumerare].

ENUMERÁ vb. tr. a număra unul câte unul; a înșira. (< fr. énumérer, lat. enumerare)

A ENUMERÁ enúmăr tranz. A număra sau a expune pe rând; a înșira. /<fr. énumérer, lat. enumerare

enumerà v. a număra unul câte unul.

*enúmer, a v. tr. (lat. e-número, -áre). Număr unu cîte unu. Expun, spun pe rînd, înșir: enumeră-mĭ candidațiĭ.

*enumerațiúne f. (lat. enumerátio, -ónis). Acțiunea de a enumera. Ret. O figură pin care înșirĭ faptele. – Și -áție și -áre. V. retorică.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

enumeráre s. f., g.-d. art. enumerắrii; pl. enumerắri

enumeráre s. f., g.-d. art. enumerării; pl. enumerări

!enumerá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. enúmăr, 2 sg. enúmeri, 3 enúmeră; conj. prez. 3 enúmere; ger. enumerấnd

enumerá vb., ind. prez. 1 sg. enúmăr, 2 sg. enúmeri, 3 sg. și pl. enúmeră; conj. prez. 3 sg. și pl. enúmere; ger. enumerând, part. enumerát

arată toate definițiile

Intrare: enumerare
enumerare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • enumerare
  • enumerarea
plural
  • enumerări
  • enumerările
genitiv-dativ singular
  • enumerări
  • enumerării
plural
  • enumerări
  • enumerărilor
vocativ singular
plural
enumărare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: enumera
verb (VT33)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • enumera
  • enumerare
  • enumerat
  • enumeratu‑
  • enumerând
  • enumerându‑
singular plural
  • enumeră
  • enumerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • enumăr
(să)
  • enumăr
  • enumeram
  • enumerai
  • enumerasem
a II-a (tu)
  • enumeri
(să)
  • enumeri
  • enumerai
  • enumerași
  • enumeraseși
a III-a (el, ea)
  • enumeră
(să)
  • enumere
  • enumera
  • enumeră
  • enumerase
plural I (noi)
  • enumerăm
(să)
  • enumerăm
  • enumeram
  • enumerarăm
  • enumeraserăm
  • enumerasem
a II-a (voi)
  • enumerați
(să)
  • enumerați
  • enumerați
  • enumerarăți
  • enumeraserăți
  • enumeraseți
a III-a (ei, ele)
  • enumeră
(să)
  • enumere
  • enumerau
  • enumera
  • enumeraseră
enumăra
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)