2 intrări
6 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
enofil, ~ă sm, a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr oenophile, it enofileo] 1-2 (Persoană) care este interesată în producerea și îmbunătățirea vinurilor.
ENOFIL, -Ă adj., s.m. și f. Interesat în producerea și îmbunătățirea vinurilor. [Cf. it. enofilo].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ENOFIL, -Ă adj., s. m. f. (cel) interesat în producerea și ameliorarea vinurilor. (< it. enofilo)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ENOFIL ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care produce sau îmbunătățește vinurile. [Var. oenofil] /<it. enofilo
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
enofil adj. m., pl. enofili; f. sg. enofilă, pl. enofile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ENO- (OENO-, OINO-) „vin, vinicol”. ◊ gr. oinos „vin” > fr. oeno- și oino-, germ. ono-, it. eno-, engl. oeno- și eno- > rom. eno, oeno și oino-. □ ~fil (v. -fil1), adj., s. m., (persoană) interesată în producerea și ameliorarea vinurilor; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în enologie; ~logie (oenologie) (v. -logie1), s. f., știință care se ocupă cu tehnologia producerii și conservării vinurilor; ~manie (oenomanie) (v. -manie), s. f., impuls patologic de a bea vin; ~metrie (v. -metrie1), s. f., determinare a cantității de alcool din vinuri; ~tehnie (v. -tehnie), s. f., disciplină care studiază metodele de preparare și de conservare a vinurilor; sin. enotehnică; ~terapie (v. terapie), s. f., utilizare a vinului în scop terapeutic.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
enofil, enofilăadjectiv enofilă, enofilesubstantiv feminin enofil, enofilisubstantiv masculin
- 1. (Cel) interesat în producerea și ameliorarea vinurilor. MDA2 DN MDN '00 NODEX DETS
etimologie:
- enofilo MDA2 DN MDN '00 NODEX