7 definiții pentru enervație enervațiune enervățiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

enervație sf [At: ANTONESCU, D. / V: ~iune, (înv) ~vățiune / Pl: ~ii / E: fr énervation, (1), cf lat enervatio, -onis] 1 (Îvr) Epuizare. 2 (Med) Ablațiune sau secționare a unui nerv sau a unui grup de nervi.

ENERVÁȚIE s.f. (Med.) Ablațiune sau secționare a unui nerv sau a unui grup de nervi. [< fr. énervation].

ENERVÁȚIE s. f. ablațiune sau secționare a unui nerv, a unui grup de nervi ori a unui ganglion nervos. (< fr. énervation, lat. enervatio)

enervațiune sf vz enervație

enervățiune sf vz enervație

*enervațiúne f. (lat. enervátio, -ónis). Slăbirea nervilor. Fig. Perderea răbdăriĭ, iritare. – Și -áție, dar maĭ des -áre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

enerváție s. f., g.-d. art. enerváției

Intrare: enervație
enervație substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • enervație
  • enervația
plural
genitiv-dativ singular
  • enervații
  • enervației
plural
vocativ singular
plural
enervațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • enervațiune
  • enervațiunea
plural
  • enervațiuni
  • enervațiunile
genitiv-dativ singular
  • enervațiuni
  • enervațiunii
plural
  • enervațiuni
  • enervațiunilor
vocativ singular
plural
enervățiune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.