opțiuni

2 intrări

4 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

enarare sf [At: LM / Pl: ~rări / E: enara] (Liv; rar) 1 Descriere. 2 Prezentare. 3 Relatare.

enara vt [At: BARIȚIU, C. II, 193 / Pzi: ~rez / E: fr enarrer] (Liv; rar) A povesti (1).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

enarare s. f., pl. enarări

enara vb., ind. prez. 1 sg. enarez, 3 sg. și pl. enarează

Intrare: enarare
enarare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • enarare
  • enararea
plural
  • enarări
  • enarările
genitiv-dativ singular
  • enarări
  • enarării
plural
  • enarări
  • enarărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: enara
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • enara
  • enarare
  • enarat
  • enaratu‑
  • enarând
  • enarându‑
 singular plural
  • enarează
  • enarați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • enarez
 (să)
  • enarez
  • enaram
  • enarai
  • enarasem
a II-a (tu)
  • enarezi
 (să)
  • enarezi
  • enarai
  • enarași
  • enaraseși
a III-a (el, ea)
  • enarează
 (să)
  • enareze
  • enara
  • enară
  • enarase
plural I (noi)
  • enarăm
 (să)
  • enarăm
  • enaram
  • enararăm
  • enaraserăm
  • enarasem
a II-a (voi)
  • enarați
 (să)
  • enarați
  • enarați
  • enararăți
  • enaraserăți
  • enaraseți
a III-a (ei, ele)
  • enarează
 (să)
  • enareze
  • enarau
  • enarară
  • enaraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)