6 definiții pentru enantioză

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

enantio sf [At: DN / P: ~ti-o~ / Pl: ~ze / E: fr énantiose] (Flz) Fiecare dintre cele zece opoziții socotite ca sursă a oricărui lucru.

ENANTIÓZĂ s.f. Nume dat în anumite sisteme filozofice fiecăreia dintre cele zece opoziții socotite ca sursă a oricărui lucru. [< gr. enantiosis, cf. fr. énantiose].

ENANTIÓZĂ s. f. nume dat în anumite sisteme filozofice fiecăruia dintre cele zece opoziții socotite ca sursă a oricărui lucru. (< fr. énantiose)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

enantio (-ti-o-) s. f., g.-d. art. enantiozei

enantióză s. f. (sil. -ti-o-), g.-d. art. enantiózei

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

enantioză (gr. enantiosis „opoziție”), antiteză prin care enunțul comunică valabilitatea unui sens secundar, opus sensului normal (A): „Este vorba nu de legea scrisă, ci de cea naturală” (Cicero; Per., p. 594) Cf. rom.: „Nu mă așteptam de la el la recunoștință, nici materială, nici morală, ci măcar la omenie.

Intrare: enantioză
enantioză substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • enantio
  • enantioza
plural
genitiv-dativ singular
  • enantioze
  • enantiozei
plural
vocativ singular
plural