7 definiții pentru empiriocritic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

empiriocritic, ~ă [At: DL / P: ~ri-o~ / Pl: ~ici, ~ice / E: rs емпириокритик] 1 a Care ține de empiriocriticism. 2 a Propriu empiriocriticismului. 3 a Referitor la empiriocriticism. 4 smf Adept al empiriocriticismului.

EMPIRIOCRÍTIC, -Ă, empiriocritici, -ce, adj. Care ține de empiriocriticism, propriu empiriocriticismului. [Pr.: -ri-o-] – Din rus. empiriokritik.

EMPIRIOCRÍTIC, -Ă, empiriocritici, -ce, adj. Care ține de empiriocriticism, propriu empiriocriticismului. [Pr.: -ri-o-] – Din rus. empiriokritik.

EMPIRIOCRÍTIC, -Ă, empiriocritici, -e, adj. Care ține de empiriocriticism, propriu empiriocriticismului. – Pronunțat: -ri-o-.

EMPIRIOCRÍTIC, -Ă adj. Referitor la empiriocriticism. // s.m. și f. Adept al empiriocriticismului. [Pron. -ri-o-. / < empiriocriticism].

EMPIRIOCRÍTIC, -Ă adj., s. m. f. (adept) al empiriocriticismului. (< rus. empiriokritik)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

empiriocrític (-ri-o-cri-) adj. m., pl. empiriocrítici; f. empiriocrítică, pl. empiriocrítice

empiriocrític adj. (sil. -ri-o-cri-) → critic

Intrare: empiriocritic
empiriocritic adjectiv
  • silabație: -ri-o-cri-
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • empiriocritic
  • empiriocriticul
  • empiriocriticu‑
  • empiriocritică
  • empiriocritica
plural
  • empiriocritici
  • empiriocriticii
  • empiriocritice
  • empiriocriticele
genitiv-dativ singular
  • empiriocritic
  • empiriocriticului
  • empiriocritice
  • empiriocriticei
plural
  • empiriocritici
  • empiriocriticilor
  • empiriocritice
  • empiriocriticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)