22 de definiții pentru elizeu elisău elisee eliseu elisiu eliziu (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

elizeu [At: DLR / V: ~iseu, (înv) ~isău, ~isee sf, ~isiu (S și: elysiu), ~ziu, ilizeu / Pl: ~ee și (înv) ~eiuri, ~ei sm / E: fr Élisée, lat Elysium] 1 sn (Mit) Regiune a Infernului cu primăvară veșnică unde sălășluiau după moarte sufletele eroilor și ale oamenilor virtuoși Si: paradis Vz cer, eden, rai. 2 a (Liv; îs) Câmpiile (sau grădinile, înv, câmpurile) ~ee ori, înv, câmpii ~ei (sau ~eilor) Elizeu (1). 3 a (Fig) Fericit. 4 (Pex) Loc încântător. corectată

ELIZÉU s. n. Loc unde cei vechi credeau că se duc sufletele oamenilor virtuoși. ◊ (Adjectival) Câmpiile elizee. – Din fr. Élysée, lat. Elysium.

ELIZÉU, elizee, s. n. Loc unde cei vechi credeau că se duc sufletele oamenilor virtuoși. ◊ (Adjectival) Câmpiile elizee. – Din fr. Élysée, lat. Elysium.

ELIZÉU, elizee, s. n. Locul unde credeau cei vechi că se duc după moarte sufletele oamenilor virtuoși. ◊ (Adjectival; în expr.) Cîmpiile elizee = elizeul.

elizéu s. n., art. elizéul

elizéu s. n. (sil. -zeu), art. elizéul; pl. elizée

ELIZÉU s.n. Grădină fabuloasă, rezervată potrivit mitologiei greco-latine spiritelor celor drepți; rai. // adj. Câmpiile elizee = elizeu, rai. [Pron. -zeu, pl. -uri, (adj.) -ee (pron. -ze-e). / < fr. Elysée, gr. Elysion].

ELIZÉU I. s. n. (mit.) grădină fabuloasă, rezervată spiritelor celor drepți; rai. II. adj. câmpiile ~ ee = elizeu. (< fr. Elysée, lat. Elysium)

ELIZÉU ~e n. Loc unde, conform credinței vechilor greci, se duc după moarte sufletele oamenilor virtuoși. /<fr. élisée, lat. elysium

*elizéŭ, V. elisiŭ. Ca adj. Cîmpiile elizee (fr. les champs Élysées), cîmpiile Elisiuluĭ (la Paris, parcu’n care e situat Elizeu).

Elizée (Câmpiile ~) s. propriu f. pl.

Elizee (Câmpiile) f. pl. 1. Mit. locașul eroilor și al oamenilor virtuoși după moartea lor; 2. fig. loc desfătător.

*elísiŭ n. (lat. Elýsium, d. vgr. Elýsion). Mit. Paradisu celor vechĭ, o regiune a infernuluĭ unde hălăduĭaŭ ceĭ virtuoșĭ orĭ vitejĭ și unde domnea o primăvară eternă. Alt Elisiŭ era socotit în insulele Fortunate (astăzĭ Canarele). – Și Elizéŭ (după fr. Élysée, lat. Elvséum, greșit îld. Elýsium), care nume se dă și palatuluĭ prezidentuluĭ republiciĭ la Paris. V. empireŭ.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

Intrare: elizeu
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular elizeu elizeul
plural elizee elizeele
genitiv-dativ singular elizeu elizeului
plural elizee elizeelor
vocativ singular
plural
elizeu
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular elizeu elizeul
plural elizeuri elizeurile
genitiv-dativ singular elizeu elizeului
plural elizeuri elizeurilor
vocativ singular
plural
elisău
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
elisee
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
eliseu
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
elisiu
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
eliziu
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.