7 definiții pentru elinvar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ELINVÁR s. n. Aliaj de oțel, crom și nichel, cu elasticitate constantă la temperatura de lucru, folosit în construcția unor instrumente de măsură de precizie. – Din el[asticitate] + invar[iabilă].
ELINVÁR s. n. Aliaj de oțel, crom și nichel, cu elasticitate constantă la temperatura de lucru, folosit în construcția unor instrumente de măsură de precizie. – Din el[asticitate] + invar[iabilă].
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
elinvar sn [At: MDT / Pl: ~e / E: fr élinvar, ger Elinvar] Aliaj de oțel care conține nichel, crom, wolfram și mangan, folosit la fabricarea instrumentelor de măsură, deoarece elasticitatea sa nu este influențată de schimbările de temperatură.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ELINVÁR s.n. Aliaj de fier, nichel, crom și tungsten, a cărui elasticitate nu este influențată de schimbările de temperatură. [< fr. élinvar].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ELINVÁR s. n. aliaj de fier, nichel, crom și tungsten, a cărui elasticitate nu este influențată de schimbările de temperatură. (< fr. élinvar)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
elinvár s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
elinvár s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
ELINVÁR (< fr. {i}; {s} gr. él[asticité] + invar[iable]) s. n. Oțel bogat aliat cu nichel (35%), cu crom (c. 10%) uneori și cu mangan și wolfram, având elasticitate constantă până la max. 100°C, folosit în construcția unor instrumente de măsurat de precizie.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
elinvar
- 1. Aliaj de oțel, crom și nichel, cu elasticitate constantă la temperatura de lucru, folosit în construcția unor instrumente de măsură de precizie.surse: DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- el[asticitate] + invar[iabilă]surse: DEX '09 DEX '98