Definiția cu ID-ul 685068:
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
ELINVÁR (< fr. {i}; {s} gr. él[asticité] + invar[iable]) s. n. Oțel bogat aliat cu nichel (35%), cu crom (c. 10%) uneori și cu mangan și wolfram, având elasticitate constantă până la max. 100°C, folosit în construcția unor instrumente de măsurat de precizie.