9 definiții pentru electrostatic

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ELECTROSTATIC, -Ă, electrostatici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Referitor la sarcinile electrice aflate în stare de repaus. ◊ Mașină electrostatică = generator electric care funcționează pe baza fenomenului de electrizare. 2. S. f. Ramură a fizicii care studiază fenomenele ce însoțesc sarcinile electrice aflate în repaus. – Din fr. électrostatique.

ELECTROSTATIC, -Ă, electrostatici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Referitor la sarcinile electrice aflate în stare de repaus. ◊ Mașină electrostatică = generator electric care funcționează pe baza fenomenului de electrizare. 2. S. f. Ramură a fizicii care studiază fenomenele ce însoțesc sarcinile electrice aflate în repaus. – Din fr. électrostatique.

electrostatic, ~ă [At: T. V. IONESCU, E. 14 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr électrostatique] 1 a Care aparține sarcinilor electrice aflate în stare de repaus. 2 a Caracteristic electricității aflate în stare de repaus. 3 a Care se bazează pe fenomenele ce caracterizează stările electrice statice ale corpurilor. 4 a (Îs) Mașină ~ă Generator electric care funcționează pe baza fenomenului de electrizare. 5 a (D. instrumente de măsurat) A căror funcționare se bazează pe forțele electrostatice dintre corpuri încărcate cu sarcină electrică. 6 a Care este folosit în electrostatică (7). 7 sf Ramură a fizicii care studiază fenomenele care însoțesc sarcinile electrice aflate în repaus. corectat(ă)

ELECTROSTATIC, -Ă adj. Care privește electricitatea statică. ♦ (Despre instrumente de măsurat) Bazat pe interacțiunea dintre două conductoare supuse unei diferențe de potențial. [Cf. fr. électrostatique].

ELECTROSTATIC, -Ă I. adj. referitor la electricitatea statică. ◊ (despre instrumente de măsurat) bazat pe interacțiunea dintre două conductoare supuse unei diferențe de potențial. II. s. f. ramură a fizicii care studiază fenomenele ce însoțesc sarcinile electrice aflate în repaus. (< fr. électrostatique)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

electrostatic (desp. -tros-ta-/-tro-sta-) adj. m., pl. electrostatici; f. electrostatică, pl. electrostatice

!electrostatic (-tros-ta-/-tro-sta-) adj. m., pl. electrostatici; f. electrostatică, pl. electrostatice

electrostatic adj. (sil. mf. -sta-) → static

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INDUCȚIE ELECTROSTATICĂ s. v. electrizare prin influență.

Intrare: electrostatic
electrostatic adjectiv
  • silabație: -tros-ta-tic, -tro-sta-tic info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • electrostatic
  • electrostaticul
  • electrostaticu‑
  • electrostatică
  • electrostatica
plural
  • electrostatici
  • electrostaticii
  • electrostatice
  • electrostaticele
genitiv-dativ singular
  • electrostatic
  • electrostaticului
  • electrostatice
  • electrostaticei
plural
  • electrostatici
  • electrostaticilor
  • electrostatice
  • electrostaticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

electrostatic, electrostaticăadjectiv

  • 1. Referitor la sarcinile electrice aflate în stare de repaus. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. (Despre instrumente de măsurat) Bazat pe interacțiunea dintre două conductoare supuse unei diferențe de potențial. DN
    • 1.2. Mașină electrostatică = generator electric care funcționează pe baza fenomenului de electrizare. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.