opțiuni
  • info

2 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ELECTROMECANIC, -Ă, electromecanici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care se referă la un dispozitiv mecanic comandat electric. ♦ Care se referă la aplicațiile combinate ale mecanicii și electrotehnicii. 2. S. f. Ramură a ingineriei care se ocupă cu aplicațiile tehnice ale electricității, ale termodinamicii și ale mecanicii. – Din fr. électromécanique.

ELECTROMECANIC, -Ă, electromecanici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care se referă la un dispozitiv mecanic comandat electric. ♦ Care se referă la aplicațiile combinate ale mecanicii și electrotehnicii. 2. S. f. Ramură a ingineriei care se ocupă cu aplicațiile tehnice ale electricității, ale termodinamicii și ale mecanicii. – Din fr. électromécanique.

electromecanic, ~ă [At: MDENC / Pl: ~ici, ~ice / E: fr électromécanique] 1 a Care se referă la un dispozitiv mecanic comandat electric. 2 a Care se referă la aplicațiile combinate ale mecanicii și electromecanicii. 3 sf Ramură a ingineriei care se ocupă cu aplicațiile tehnice ale electricității, ale termodinamicii și ale mecanicii. 4 Care aparține electromecanicii (4). 5 Referitor la electromecanică (4). 6 Caracteristic electromecanicii (4).

ELECTROMECANIC, -Ă adj. Referitor la electromecanică. ♦ (Despre dispozitive mecanice) Comandat electric. [Cf. fr. électromécanique].

ELECTROMECANIC2, -Ă I. adj. referitor la electromecanică. ◊ (despre dispozitive mecanice) comandat electric. II. s. f. disciplină care studiază aplicațiile electricității la mecanică. (< fr. électromécanique)

ELECTROMECANIC1 s. m. mecanic cu pregătire de electrician. (după fr. électromécanicien)

ELECTROMECANIC1 ~că (~ci, ~ce) Care ține de electromecanică; propriu electromecanicii. /<fr. électromécanique

ELECTROMECANIC2 ~ci m. Specialist în electromecanică. /<fr. électromécanique

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

electromecanic adj. m., pl. electromecanici; f. electromecanică, pl. electromecanice

electromecanic adj. m., pl. electromecanici; f. electromecanică, pl. electromecanice

electromecanic adj. → mecanic

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

electromecanice, instrumente v. electrofone, instrumente.

Intrare: electromecanic (adj.)
electromecanic1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • electromecanic
  • electromecanicul
  • electromecanicu‑
  • electromecanică
  • electromecanica
plural
  • electromecanici
  • electromecanicii
  • electromecanice
  • electromecanicele
genitiv-dativ singular
  • electromecanic
  • electromecanicului
  • electromecanice
  • electromecanicei
plural
  • electromecanici
  • electromecanicilor
  • electromecanice
  • electromecanicelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: electromecanic (persoană)
electromecanic2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • electromecanic
  • electromecanicul
  • electromecanicu‑
plural
  • electromecanici
  • electromecanicii
genitiv-dativ singular
  • electromecanic
  • electromecanicului
plural
  • electromecanici
  • electromecanicilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

electromecanic, electromecanicăadjectiv

  • 1. Care se referă la un dispozitiv mecanic comandat electric. DEX '09 DN
    • 1.1. Care se referă la aplicațiile combinate ale mecanicii și electrotehnicii. DEX '09
    • 1.2. (Despre dispozitive mecanice) Comandat electric. DN
etimologie:

electromecanic, electromecanicisubstantiv masculin

  • 1. Mecanic cu pregătire de electrician. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.