electrodinamic, ~ă [At: POLIZU / S și: (înv) electro-dinamic / Pl: (1) ~ici, ~ice / E: fr électrodynamique] 1 a Care se referă la stările și la fenomenele legate de prezența câmpului electromagnetic variabil în timp. 2 a Referitor la acțiunile exercitate între conductoarele parcurse de curenții electrici. 3 a Care aparține fenomenelor electromagnetice. 4 a Referitor la electrodinamică (9). 5 a Caracteristic electrodinamicii (9). 6 a Care aparține electrodinamicii (9). 7 a De electrodinamică (9). 8 a (D. instrumente de măsură) Care se bazează pe interacțiunea dintre două bobine parcurse de curent electric. 9 sf Studiu al proprietăților electrice și magnetice ale materiei.

ELECTRODINAMIC, -Ă adj. Referitor la electrodinamică. [Cf. fr. électrodynamique].

ELECTRODINAMIC, -Ă I. adj. referitor la electrodinamică. ◊ (despre instrumente de măsurat, relee etc.) bazat pe interacțiunea dintre două bobine parcurse de curent electric. II. s. f. ramură a fizicii care studiază proprietățile electrice și magnetice ale materiei. ♦ ~ă cuantică = teoria interacțiunilor electromagnetice dintre particulele elementare electrizate. (< fr. électrodynamique)

electrodinamic, -ă adj. (electr.) (Aparat) pus în funcțiune la trecerea curentului electric ◊ „La stațiile C.F.R. Sibiu și Sighișoara au fost date în exploatare două instalații electrodinamice.” Sc. 5 I 62 p. 1 (din fr. électrodynamique; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 236; DT, LTR; DEX, DN3)

ELECTRODINAMIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de electrodinamică; propriu electrodinamicii. /<fr. électrodynamique

*ELECTRO-DINAMIC I. adj. ⚡ Privitor la electrodinamică. II. ELECTRODINAMICĂ sf. ⚡ Ramură a electricității care studiază fenomenele datorite acțiunii curenților electrici asupra lor înșiși, asupra magneților și reciproc [fr.].

*electro-dinámic, -ă adj. Relativ la electro-dinamică. S. f. Acea parte a fiziciĭ care tratează despre acțiunea curenților electricĭ.

electrodinamic adj. m., pl. electrodinamici; f. electrodinamică, pl. electrodinamice

electrodinamic adj. m., pl. electrodinamici; f. electrodinamică, pl. electrodinamice

electrodinamic adj. → dinamic

electrodinamic

electrodinamic.