2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

elaborat1 sn [At: F (1870), 129 / Pl: ~uri / E: ger Elaborat] (Rar) 1 Elaborare (1) 2 Scriere. 3 Lucrare. 4 Secreție. 5 Întreprindere. 6 Redactare. 7 Transpunere. 8 Pregătire. 9-11 Elaborare (9-11).

elaborat2, ~ă a [At: NEGULICI / Pl: ~ați, ~e / E: elabora] 1 Secretat. 2 (D. alimente) Digerat. 3 Interpretat. 4 (D. creații, idei, doctrine, texte de lege etc.) Care a căpătat o formă definitivă Si: întocmit, redactat. 5 (Pex) Care trădează multă muncă, migală, în concepere. 6 Redactat. 7 Transpus. 8 Pregătit. 9 Lucrat. 10 La care s-au efectuat anumite modificări. 11 (Înv) Rezultat al unei elaborări.

ELABORÁT s. n. rezultatul unei elaborări; compunere, lucrare. (< germ. Elaborat)

ELABORÁ, elaborez, vb. I. Tranz. 1. A realiza, a da o formă definitivă unei idei, unei doctrine, unui text de lege etc.; a alcătui1, a întocmi; p. ext. a redacta. 2. A efectua operațiile necesare pentru extragerea de metale din minereuri sau pentru obținerea unor aliaje în stare topită în vederea turnării lor. – Din fr. élaborer, lat. elaborare.

ELABORÁ, elaborez, vb. I. Tranz. 1. A realiza, a da o formă definitivă unei idei, unei doctrine, unui text de lege etc.; a alcătui1, a întocmi; p. ext. a redacta. 2. A efectua operațiile necesare pentru extragerea de metale din minereuri sau pentru obținerea unor aliaje în stare topită în vederea turnării lor. – Din fr. élaborer, lat. elaborare.

elabora vt [At: NEGULICI / Pzi: ~rez, 3 (înv) elaboră / E: fr élaborer, lat elaborare] 1 (Rar; d. organe, organisme etc.; c.i. secreții) A secreta. 2 (Rar; d. organe, organisme etc.; c.i. alimente) A digera. 3 (Rar; pex; d. creier) A interpreta. 4 A da o formă definitivă unei idei, unei doctrine, unui text de lege etc. Si: a alcătui, a compune, a crea, a formula, a efectua, a întocmi, a realiza. 5 (Pex) A redacta. 6 A transpune. 7 A pregăti. 8 A lucra. 9 A face anumite modificări. 10-11 A efectua operațiile necesare pentru (extragerea de metale din minereuri sau pentru) obținerea unor aliaje în stare topită în vederea turnării lor.

ELABORÁ, elaborez, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la idei, doctrine, texte literare, juridice etc.) A da o formă definitivă pe baza unor elemente nesistematizate de mai înainte; a formula. V. crea, redacta. Statul sovietic a elaborat mărețele planuri cincinale. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2538. 2. A efectua operațiile necesare pentru obținerea industrială a unui aliaj.

ELABORÁ vb. I. tr. 1. A formula, a da o formă definitivă unei idei, unui text, unei opere etc.; a crea. 2. A prepara, a lucra; a face anumite modificări. [< fr. élaborer, it., lat. elaborare].

ELABORÁ vb. tr. 1. a crea, a redacta o operă, un text etc. 2. a efectua operațiile necesare pentru obținerea unui metal, a unui aliaj. (< fr. élaborer, lat. elaborare)

A ELABORÁ ~éz tranz. 1) (planuri, idei, texte, opere etc.) A face să ia ființă și să capete formă definitivă; a alcătui; a întocmi. 2) (legi, decrete) A pune în vigoare în mod oficial; a emite. 3) (aliaje, oțel) A obține ca urmare a efectuării unor operații speciale. /<fr. élaborer, lat. elaborare

elaborà v. 1. a face să sufere o transformare: stomacul elaborează alimentele; 2. fig. a prepara cu îngrijire: a elabora un proiect de lege.

*elaboréz v. tr. (lat. elabóro, -áre, a lucra, d. labor, muncă). Prepar un product pintr’o muncă ascunsă: stomahu elaborează alimentele. Fig. Elaborez un proĭect de lege, îl daŭ gata lucrat în întregime.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

elaborá (a ~) vb., ind. prez. 3 elaboreáză

elaborá vb., ind. prez. 1 sg. elaboréz, 3 sg. și pl. elaboreáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ELABORÁ vb. 1. v. crea. 2. v. redacta. 3. v. inventa. 4. v. emite.

ELABORA vb. 1. a alcătui, a compune, a crea, a întocmi, a realiza, a redacta, a scrie, (înv.) a izvodi, a redija, a tocmi. (A ~ o operă valoroasă.) 2. a alcătui, a compune, a concepe, a face, a formula, a întocmi, a redacta. (Raportul a fost ~ de o comisie.) 3. a afla, a concepe, a crea, a descoperi, a face, a găsi, a gîndi, a imagina, a inventa, a născoci, a plănui, a plăsmui, a proiecta, a realiza, a scorni, (înv. și pop.) a izvodi, (pop.) a iscodi, a închipui, (reg.) a tocmi, (înv.) a unelti, (fig.) a naște, a urzi, a zămisli. (A ~ un nou sistem de...) 4. a emite, a enunța, a expune, a formula. (A ~ noua lui teorie asupra...)

Intrare: elaborat
elaborat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • elaborat
  • elaboratul
  • elaboratu‑
  • elabora
  • elaborata
plural
  • elaborați
  • elaborații
  • elaborate
  • elaboratele
genitiv-dativ singular
  • elaborat
  • elaboratului
  • elaborate
  • elaboratei
plural
  • elaborați
  • elaboraților
  • elaborate
  • elaboratelor
vocativ singular
plural
elaborat2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • elaborat
  • elaboratul
  • elaboratu‑
plural
  • elaboraturi
  • elaboraturile
genitiv-dativ singular
  • elaborat
  • elaboratului
plural
  • elaboraturi
  • elaboraturilor
vocativ singular
plural
Intrare: elabora
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • elabora
  • elaborare
  • elaborat
  • elaboratu‑
  • elaborând
  • elaborându‑
singular plural
  • elaborea
  • elaborați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • elaborez
(să)
  • elaborez
  • elaboram
  • elaborai
  • elaborasem
a II-a (tu)
  • elaborezi
(să)
  • elaborezi
  • elaborai
  • elaborași
  • elaboraseși
a III-a (el, ea)
  • elaborea
(să)
  • elaboreze
  • elabora
  • elaboră
  • elaborase
plural I (noi)
  • elaborăm
(să)
  • elaborăm
  • elaboram
  • elaborarăm
  • elaboraserăm
  • elaborasem
a II-a (voi)
  • elaborați
(să)
  • elaborați
  • elaborați
  • elaborarăți
  • elaboraserăți
  • elaboraseți
a III-a (ei, ele)
  • elaborea
(să)
  • elaboreze
  • elaborau
  • elabora
  • elaboraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

elabora

  • 1. A realiza, a da o formă definitivă unei idei, unei doctrine, unui text de lege etc.; a alcătui.
    exemple
    • Statul sovietic a elaborat mărețele planuri cincinale. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2538.
      surse: DLRLC
  • 2. A face anumite modificări.
    surse: DN sinonime: lucra prepara
  • 3. A efectua operațiile necesare pentru extragerea de metale din minereuri sau pentru obținerea unor aliaje în stare topită în vederea turnării lor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00

etimologie: