13 definiții pentru egidă

EGÍDĂ, egide, s. f. Ocrotire, sprijin, protecție; îndrumare, îngrijire. ◊ (În loc. prep.) Sub egida... = sub auspiciile... – Din fr. égide, lat. aegis, -idis.

EGÍDĂ, egide, s. f. Ocrotire, sprijin, protecție; îndrumare, îngrijire. ◊ (În loc. prep.) Sub egida... = sub auspiciile... – Din fr. égide, lat. aegis, -idis.

EGÍDĂ, egide, s. f. Ocrotire, protecție. ◊ Loc. prep. Sub egida = sub auspiciile, cu îndrumarea și răspunderea (unei instituții, asociații etc.). Sub egida Societății științelor medicale apar... reviste consacrate diferitelor ramuri ale medicinei. IST. R.P.R. 752.

egídă s. f., g.-d. art. egídei; pl. egíde

egídă s. f., g.-d. art. egídei; pl. egíde

EGÍDĂ s. auspicii (pl.), oblăduire, ocrotire, patronaj, protecție, sprijin. (Asociația se bucură de înalta ~ a...)

EGÍDĂ s.f. 1. (Mit.) Scut al lui Zeus, acoperit cu pielea caprei Amalteea. ♦ Scutul Minervei. 2. Ocrotire, sprijin. ◊ Sub egida = sub auspiciile, cu îndrumarea și răspunderea unei instituții, unei asociații. [Cf. fr. égide, it. egida, lat. aegis – scutul Minervei, gr. aigis – piele de capră].

EGÍDĂ s. f. 1. (mit.) scut al lui Zeus, acoperit cu pielea caprei Amalteia. ◊ scutul Minervei. 2. îndrumare, îngrijire, ocrotire; sprijin. ♦ sub ă = sub auspiciile, cu îndrumarea și răspunderea unei instituții. (< fr. égide)

EGÍDĂ ~e f. Putere care protejează și ajută la realizarea unor acțiuni (culturale, sociale, politice etc.); ocrotire. ◊ Sub ~a (cuiva sau a ceva) cu ajutorul protector (al cuiva sau a ceva); sub auspiciile (cuiva). [G.-D. egidei] /<fr. égide, lat. aegis, ~idis

egidă f. 1. Mit. scutul Minervei; 2. fig. protecțiune.

*egídă f., pl. e (vgr. aigis, -ídos, pele [!] de capră, cu care era acoperit scutu luĭ Joĭe). Mit. Scutu luĭ Joĭe și al Minerveĭ. Fig. Protecțiune: a fi supt [!] egida cuĭva.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

EGÍDĂ s. oblăduire, ocrotire, patronaj, protecție, sprijin. (Asociația se bucură de înalta ~ a...)

EGÍDĂ (‹ fr., lat.) s. f. 1. (În mitologia greacă) Scutul lui Zeus, mai târziu al Atenei și al lui Apolo, acoperit cu pielea caprei Amalteea, în centrul căruia era reprezentat capul tăiat al Gorgonei. A fost folosit ca motiv ornamental în arta greco-romană și, preluat ulterior, mai ales în neoclasicism. 2. Ocrotire, protecție; îndrumare, îngrijire. ◊ Loc. Sub egida = sub auspiciile, sub protecția cuiva.

Intrare: egidă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular egi egida
plural egide egidele
genitiv-dativ singular egide egidei
plural egide egidelor
vocativ singular
plural