4 definiții pentru ecuestru

ECUÉSTRU, -Ă adj. v. ecvestru.

ECUÉSTRU, -Ă adj. v. ecvestru.

*ecŭéstru, -ă adj. (lat. equester, d. equus, cal). Călare, de cavalerie. Statuă ecŭestră, care reprezentă [!] un om călare. Clasa ecŭestră, ordinu ecŭestru, cavaleriĭ romanĭ, nobilĭ maĭ de jos. – Și echestru. Fals ecv-.

ECVÉSTRU, -Ă, ecveștri, -stre, adj. De călăreț, călare; (despre opere plastice) care reprezintă o persoană călare. Statuie ecvestră.Nici urmă de luxoasele cupeuri, cu caii lor frumoși ca în sculpturile ecvestre. CAMIL PETRESCU, P. V. 13. – Scris și: equestru (HOGAȘ, M. N. 56). – Variantă: (învechit) ecuéstru, -ă (pronunțat -cues-) (ODOBESCU, S. III 68) adj.

Intrare: ecuestru
ecuestru
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ecuestru ecuestrul ecuestră ecuestra
plural ecueștri ecueștrii ecuestre ecuestrele
genitiv-dativ singular ecuestru ecuestrului ecuestre ecuestrei
plural ecueștri ecueștrilor ecuestre ecuestrelor
vocativ singular
plural