2 intrări

19 definiții

ECONOMISÍRE, economisiri, s. f. Faptul de a economisi.V. economisi.

ECONOMISÍRE, economisiri, s. f. Faptul de a economisi.V. economisi.

ECONOMISÍRE, economisiri, s. f. Faptul de a economisi. Cointeresarea materială a muncitorilor și tehnicienilor pentru economisirea materiilor prime și a materialelor... asigură creșterea productivității muncii, reducerea prețului de cost. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 353, 2/5.

economisíre s. f., g.-d. art. economisírii; pl. economisíri

economisíre s. f., g.-d. art. economisírii; pl. economisíri

ECONOMISÍRE s. agonisire, strângere. (~ unei sume de bani.)

ECONOMISÍ, economisesc, vb. IV. Tranz. A folosi cu chibzuială banii sau alte mijloace materiale; a agonisi. – Din ngr. ekonómisa (aor. lui ikonomó).

ECONOMISÍ, economisesc, vb. IV. Tranz. A folosi cu chibzuială banii sau alte mijloace materiale; a agonisi. – Din ngr. ekonómisa (aor. lui ikonomó).

ECONOMISÍ, economisesc, vb. IV. Tranz. (În opoziție cu risipi) A face economie, a cheltui cu chibzuială, socotit; a pune (bani) deoparte. Chibzuit, în șase luni își pregătise din leafa de copist la tribunal economisită pînă la ultimul ban, un rînd de straie. C. PETRESCU, C. V. 30. ♦ Fig. A nu risipi, a scuti. Economisind vorba, Ion Ozun făcu un gest modest. C. PETRESCU, C. V. 125.

economisí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. economisésc, imperf. 3 sg. economiseá; conj. prez. 3 economiseáscă

economisí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. economisésc, imperf. 3 sg. economiseá; conj. prez. 3 sg. și pl. economiseáscă

ECONOMISÍ vb. a acumula, a aduna, a agonisi, a face, a strânge, (pop.) a chivernisi, (reg.) a priștipi, a răgădui, a sclipui, (Transilv.) a mirui, (Olt. și Munt.) a scofeli, (Ban.) a stăci, (Transilv. și Maram.) a șporoli, (prin Maram.) a zorobi, (fig.) a prăsi. (A ~ o adevărată avere.)

A economisi ≠ a irosi, a risipi

A ECONOMISÍ ~ésc tranz. (resurse materiale, bunuri, bani etc.) A folosi în mod econom; a cruța; a menaja. ~ materia primă. /<ngr. oikonomísa

economisì v. 1. a face economii, a pune bani deoparte; 2. fig. a administra: numai cardinalul poate economisi Transilvania BĂLC. [Gr. mod.].

*economisésc, V. iconomisesc.

iconomisésc v. tr. (ngr. ikonomó, aor. ikonómisa). Vechĭ. Administrez. Azĭ. Cruț. Strîng, adun: a iconomisi banĭ. – Și economisésc (după fr. économie, économiser).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ECONOMISÍRE s. agonisire, strîngere. (~ unei sume de bani.)

ECONOMISÍ vb. a acumula, a aduna, a agonisi, a face, a strînge, (pop.) a chivernisi, (reg.) a priștipi, a răgădui, a sclipui, (Transilv.) a mirui, (Olt. și Munt.) a scofeli, (Ban.) a stăci, (Transilv. și Maram.) a șporoli, (prin Maram.) a zorobi, (fig.) a prăsi. (A ~ o adevărată avere.)

Intrare: economisi
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) economisi economisire economisit economisind singular plural
economisește economisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) economisesc (să) economisesc economiseam economisii economisisem
a II-a (tu) economisești (să) economisești economiseai economisiși economisiseși
a III-a (el, ea) economisește (să) economisească economisea economisi economisise
plural I (noi) economisim (să) economisim economiseam economisirăm economisiserăm, economisisem*
a II-a (voi) economisiți (să) economisiți economiseați economisirăți economisiserăți, economisiseți*
a III-a (ei, ele) economisesc (să) economisească economiseau economisi economisiseră
Intrare: economisire
economisire substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular economisire economisirea
plural economisiri economisirile
genitiv-dativ singular economisiri economisirii
plural economisiri economisirilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)