6 definiții pentru echilibror


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ECHILIBRÓR, echilibroare, s. n. Dispozitiv cu ajutorul căruia se echilibrează țevile tunurilor. – Din fr. équilibreur.

ECHILIBRÓR, echilibroare, s. n. Dispozitiv cu ajutorul căruia se echilibrează țevile tunurilor. – Din fr. équilibreur.

echilibror sn [At: LTR2 / Pl: ~oare / E: fr équilibreur] Dispozitiv cu ajutorul căruia se echilibrează un aparat sau părți ale acestuia Si: (rar) echilibrator (2).

ECHILIBRÓR s.n. Dispozitiv cu ajutorul căruia se menține echilibrul. [Cf. fr. équilibreur].

ECHILIBRÓR s. n. dispozitiv care menține echilibrul. (< fr. échilibreur)[1]

  1. Probabil équilibreur. cata

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

echilibrór (-li-bror) s. n., pl. echilibroáre

echilibrór s. n. (sil. -bror), pl. echilibroáre

Intrare: echilibror
echilibror substantiv neutru
  • silabație: -li-bror info
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • echilibror
  • echilibrorul
  • echilibroru‑
plural
  • echilibroare
  • echilibroarele
genitiv-dativ singular
  • echilibror
  • echilibrorului
plural
  • echilibroare
  • echilibroarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

echilibror

  • 1. Dispozitiv cu ajutorul căruia se echilibrează țevile tunurilor.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. Dispozitiv cu ajutorul căruia se menține echilibrul.
    surse: DN

etimologie: