11 definiții pentru ebuliție

EBULÍȚIE, ebuliții, s. f. (Livr.) Fierbere. – Din fr. ébullition.

EBULÍȚIE, ebuliții, s. f. (Livr.) Fierbere. – Din fr. ébullition.

EBULÍȚIE s. f. (Fiz.) Fierbere.

ebulíție (-ți-e) s. f., art. ebulíția (-ți-a), g.-d. art. ebulíției; pl. ebulíții, art. ebulíțiile (-ți-i-)

ebulíție s. f. (sil. -ți-e), art. ebulíția (sil. -ți-a), g.-d. art. ebulíției; pl. ebulíții, art. ebulíțiile (sil. -ți-i-)

EBULÍȚIE s. v. fierbere.

EBULÍȚIE s.f. (Liv.) Fierbere. [Gen. -iei, var. ebulițiune s.f. / cf. fr. ébulition, lat. ebulitio].

EBULÍȚIE s. f. 1. fierbere. 2. (fig.) agitație, efervescență. (< fr. ébullition, lat. ebullitio)

EBULÍȚIE f. Trecere treptată a lichidului în stare de vapori sub acțiunea căldurii; fierbere. /<fr. ébullition, lat. ebullitio, ~onis

ebulițiune f. (în chimie) fierberea lichidelor.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

EBULÍȚIE s. (FIZ.) fierbere. (Proces de ~.)

Intrare: ebuliție
ebuliție substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ebuliție ebuliția
plural ebuliții ebulițiile
genitiv-dativ singular ebuliții ebuliției
plural ebuliții ebulițiilor
vocativ singular
plural