3 definiții pentru ebluisa

ebluisá vb. (sil. -blu-i-), ind. prez. 1 sg. ebluiséz, 3 sg. și pl. ebluiseáză

EBLUISÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A întuneca vederea, a orbi (datorită unei străluciri prea mari). [Pron. blu-i-. / cf. fr. éblouir].

EBLUISÁ vb. tr. 1. (despre lumină) a întuneca vederea, a orbi, a lua ochii (datorită unei străluciri prea mari). 2. (fig.) a uimi, a surprinde, a ului. (după fr. éblouir)

Intrare: ebluisa
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) ebluisa ebluisare ebluisat ebluisând singular plural
ebluisea ebluisați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) ebluisez (să) ebluisez ebluisam ebluisai ebluisasem
a II-a (tu) ebluisezi (să) ebluisezi ebluisai ebluisași ebluisaseși
a III-a (el, ea) ebluisea (să) ebluiseze ebluisa ebluisă ebluisase
plural I (noi) ebluisăm (să) ebluisăm ebluisam ebluisarăm ebluisaserăm, ebluisasem*
a II-a (voi) ebluisați (să) ebluisați ebluisați ebluisarăți ebluisaserăți, ebluisaseți*
a III-a (ei, ele) ebluisea (să) ebluiseze ebluisau ebluisa ebluisaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)