9 definiții pentru durbacă durbac


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DURBÁCĂ, durbace, s. f. 1. Cada teascului de struguri. 2. Vas cu apă rece în care se află serpentina alambicului de țuică. – Cf. tc. dibek.

DURBÁCĂ, durbace, s. f. 1. Cada teascului de struguri. 2. Vas cu apă rece în care se află serpentina alambicului de țuică. – Cf. tc. dibek.

durbácă sf [At: H III, 245 / V: durbác sn / Pl: ~bắci, ~ce / E: ns cf tc dibek] 1 Vas făcut din doage, mai larg la gură și mai strâmt la fund, în care se pune laptele la închegat (sau în care se ține zerul la fiert) Si: budac2, curătoare2 (2). 2 Vas în care se strânge apă de ploaie Si: cadă (3). 3 Vas deasupra căruia se pune teascul pentru prepararea cașului. 4 Cada teascului de struguri Si: casă, coș, cutie, drob, ladă, țarc. 5 Vas cu apă rece în care se află serpentina alambicului de țuică. 6 Bazinul pe care-l face apa în căderea ei la o cascadă.

DURBÁCĂ, durbace, s. f. Cada teascului de struguri. ♦ Vasul care conține serpentina alambicului de țuică.

durbacă f. coșul sau cada teascului. [Cf. turc. DIBEK, cadă mare].

durbácă f., pl. e și ăcĭ (turc. dibek, piŭă, ca arșic, arșa din ašyk, aša; alb. dübek, putineĭ). Munt. Mold. sud. Cada teasculuĭ de strugurĭ. Refrigerantu în care e serpentinu la facerea rachiuluĭ (V. țigher). Cadă de vre-o 40 de vedre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

durbácă s. f., g.-d. art. durbácei; pl. durbáce

durbácă s. f., g.-d. art. durbácei; pl. durbáce


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

durbácă (-ắci), s. f.1. Cada teascului de struguri. – 2. Vas cu apă rece la alambic. Tc. dibek (Șeineanu, II, 165), cf. alb. dübek „ciubăr”.

Intrare: durbacă
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • durba
  • durbaca
plural
  • durbace
  • durbacele
genitiv-dativ singular
  • durbace
  • durbacei
plural
  • durbace
  • durbacelor
vocativ singular
plural
durbac
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

durbacă durbac

  • 1. Cada teascului de struguri.
    surse: DEX '98 DEX '09
  • 2. Vas cu apă rece în care se află serpentina alambicului de țuică.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie: