6 definiții pentru dumbrăvioară


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DUMBRĂVIOÁRĂ, dumbrăvioare, s. f. Diminutiv al lui dumbravă.Dumbravă + suf. -ioară.

DUMBRĂVIOÁRĂ, dumbrăvioare, s. f. Diminutiv al lui dumbravă.Dumbravă + suf. -ioară.

dumbrăvioáră sf [At: GORJAN, H. I, 66/12 / Pl: ~re / E: dumbravă + -ioară] 1-2 (Șhp) Dumbravă (1) Si: dumbrăviță (1-2).

DUMBRĂVIOÁRĂ, dumbrăvioare, s. f. Diminutiv al lui dumbravă. În vale năvăleau umbrele; în dumbrăvioara de mesteceni de sus, din fundul grădinii, se făcea întuneric mai tîrziu decît oriunde. SADOVEANU, O. III 626. Iată că-ntr-o dumbrăvioară, El zărește-o căprioară. ALECSANDRI, P. II 89. – Pronunțat: -vioa-.

dumbrăveáncă f., pl. ence și encĭ (fem. d. dumbrăvean „locuitor de dumbrăvĭ”). Nord. Corovatică. – Și dumbrăvioară, pl. e (Btș.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dumbrăvioáră (-vioa-) s. f., g.-d. art. dumbrăvioárei; pl. dumbrăvioáre

dumbrăvioáră s. f. (sil. -vioa-), g.-d. art. dumbrăvioárei; pl. dumbrăvioáre

Intrare: dumbrăvioară
dumbrăvioară substantiv feminin
  • silabație: -vioa-ră info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dumbrăvioa
  • dumbrăvioara
plural
  • dumbrăvioare
  • dumbrăvioarele
genitiv-dativ singular
  • dumbrăvioare
  • dumbrăvioarei
plural
  • dumbrăvioare
  • dumbrăvioarelor
vocativ singular
plural

dumbrăvioară

  • 1. Diminutiv al lui dumbravă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • În vale năvăleau umbrele; în dumbrăvioara de mesteceni de sus, din fundul grădinii, se făcea întuneric mai tîrziu decît oriunde. SADOVEANU, O. III 626.
      surse: DLRLC
    • Iată că-ntr-o dumbrăvioară, El zărește-o căprioară. ALECSANDRI, P. II 89.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Dumbravă + sufix -ioară.
    surse: DEX '98 DEX '09