2 intrări

13 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DUALIST, -Ă, dualiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Al dualismului, privitor la dualism; propriu, caracteristic dualismului. 2. S. m. și f. Adept al dualismului (1). [Pr.: du-a-] – Din fr. dualiste.

DUALIST, -Ă, dualiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Al dualismului, privitor la dualism; propriu, caracteristic dualismului. 2. S. m. și f. Adept al dualismului (1). [Pr.: du-a-] – Din fr. dualiste.

dualist, ~ă [At: DEX / P: du-a~ / Pl: ~iști, ~e / E: fr dualiste] 1-5 a Privitor la dualism (1-5). 6-10 Specific dualismului (1-4). 11 smf Adept al dualismului (1).

DUALIST 1, dualiști, s. m. (În opoziție cu monist) Teoretician sau adept al dualismului (1).

DUALIST2, -Ă, dualiști, -ste, adj. Propriu dualismului, care are caracterele dualismului. Filozofia dualistă a lui Descartes.

DUALIST, -Ă adj. Referitor la dualism, propriu dualismului. // s.m. și f. Adept, teoretician al dualismului. [Pron. du-a-. / < fr. dualiste].

DUALIST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al dualismului. (< fr. dualiste)

DUALIST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Adept al dualismului. [Sil. du-a-] /<fr. dualiste

DUALIST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de dualism; propriu dualismului. Filozofie ~stă. [Sil. du-a-] /<fr. dualiste

dualist a. ce poartă caracterul dualismului.

* dualíst, -ă s. Partizan al dualizmuluĭ. Adj. Filosofie dualistă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dualist (desp. du-a-) adj. m., s. m., pl. dualiști; adj. f., s. f. dualistă, pl. dualiste

dualist (du-a-) adj. m., s. m., pl. dualiști; adj. f., s. f. dualistă, pl. dualiste

dualist adj. m., s. m. (sil. du-a-), pl. dualiști; f. sg. dualistă, pl. dualiste

Intrare: dualist (adj.)
dualist1 (adj.) adjectiv
  • silabație: du-a-list info
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dualist
  • dualistul
  • dualistu‑
  • dualistă
  • dualista
plural
  • dualiști
  • dualiștii
  • dualiste
  • dualistele
genitiv-dativ singular
  • dualist
  • dualistului
  • dualiste
  • dualistei
plural
  • dualiști
  • dualiștilor
  • dualiste
  • dualistelor
vocativ singular
plural
Intrare: dualist (s.m.)
  • silabație: du-a-list info
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dualist
  • dualistul
  • dualistu‑
plural
  • dualiști
  • dualiștii
genitiv-dativ singular
  • dualist
  • dualistului
plural
  • dualiști
  • dualiștilor
vocativ singular
  • dualistule
  • dualiste
plural
  • dualiștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dualist, dualistăadjectiv

  • 1. Al dualismului, privitor la dualism; propriu, caracteristic dualismului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Filozofia dualistă a lui Descartes. DLRLC
etimologie:

dualist, dualiștisubstantiv masculin
dualistă, dualistesubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.