9 definiții pentru dualist (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DUALÍST, -Ă, dualiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Al dualismului, privitor la dualism; propriu, caracteristic dualismului. 2. S. m. și f. Adept al dualismului (1). [Pr.: du-a-] – Din fr. dualiste.

DUALÍST, -Ă, dualiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Al dualismului, privitor la dualism; propriu, caracteristic dualismului. 2. S. m. și f. Adept al dualismului (1). [Pr.: du-a-] – Din fr. dualiste.

dualíst, ~ă [At: DEX / P: du-a~ / Pl: ~iști, ~e / E: fr dualiste] 1-5 a Privitor la dualism (1-5). 6-10 Specific dualismului (1-4). 11 smf Adept al dualismului (1).

DUALÍST 1, dualiști, s. m. (În opoziție cu monist) Teoretician sau adept al dualismului (1).

DUALÍST, -Ă adj. Referitor la dualism, propriu dualismului. // s.m. și f. Adept, teoretician al dualismului. [Pron. du-a-. / < fr. dualiste].

DUALÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al dualismului. (< fr. dualiste)

DUALÍST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Adept al dualismului. [Sil. du-a-] /<fr. dualiste

* dualíst, -ă s. Partizan al dualizmuluĭ. Adj. Filosofie dualistă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dualíst (du-a-) adj. m., s. m., pl. dualíști; adj. f., s. f. dualístă, pl. dualíste

dualíst adj. m., s. m. (sil. du-a-), pl. dualíști; f. sg. dualístă, pl. dualíste

Intrare: dualist (s.m.)
  • silabație: du-a-list info
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dualist
  • dualistul
  • dualistu‑
plural
  • dualiști
  • dualiștii
genitiv-dativ singular
  • dualist
  • dualistului
plural
  • dualiști
  • dualiștilor
vocativ singular
  • dualistule
  • dualiste
plural
  • dualiștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dualist, -ă (persoană) dualistă

  • 1. Adept al dualismului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: