drop⁵ sn vz dropgol

drop¹ sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: eg drop] (La polo pe apă) Rezistență întâmpinată de minge din partea unei persoane sau a unui obiect, care o face să ricoșeze.

DROP s.n. v. dropgol.

drópgol sn [At: DEX² / Pl: ~uri / V: drop / E: eg, fr dropgoal] (La rugbi) Lovitură de picior dată în minge în momentul când aceasta atinge pământul și care face ca mingea să treacă peste bara de sus a porții adverse, consemnând înscrierea a trei puncte.

DROPGÓL s.n. Înscriere de puncte la rugbi prin introducerea mingii în poarta adversă. [Var. drop s.n. / < engl. drop-goal].

DROPGÓL s. n. (rugbi) lovitură de picior a mingii imediat după contactul ei cu solul; lovitură de picior căzută. (< engl., fr. drop-goal)

dropgól s. n. (sport) Înscrierea de puncte la rugby prin introducerea mingii lovită cu piciorul printre buturi ◊ „Victoria echipei române a fost pecetluită de R.P. printr-un splendid drop-gol.” Sc. 24 VIII 75 f.p. ◊ „[...] toate punctele învingătorilor [au fost] marcate de un singur jucător [...]: 1 eseu, 1 dropgol și trei lovituri de pedeapsă.” R.l. 18 XI 86 p. 5 (din engl. dropgoal; Ilinca Constantinescu în LR 1/73 p. 24 îl atestă în 1969; v. și C. Lupu în CL 1/83 p. 50; DEX, DN3)

drópgol s. n., pl. drópgoluri

drópgol s. n., pl. drópgoluri

dropgol

DRÓPGOL s. (SPORT) lovitură de picior căzută. (~ la rugbi.)