20 de definiții pentru dreptar
din care- explicative DEX (13)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (4)
Explicative DEX
DREPTAR, dreptare, s. n. Riglă, echer sau orice alt instrument folosit (în construcții, în dulgherie etc.) pentru verificarea suprafețelor plane ori pentru trasarea drumurilor. – Drept + suf. -ar.
DREPTAR, dreptare, s. n. Riglă, echer sau orice alt instrument folosit (în construcții, în dulgherie etc.) pentru verificarea suprafețelor plane ori pentru trasarea drumurilor. – Drept + suf. -ar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dreptar2 [At: GALAN, Z. R. 121 / Pl: ~i / E: drept + -ar] 1-2 smf, a (Înv; nob) (Persoană) care are anumite drepturi politice.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dreptar1 sn [At: DOSOFTEI, V. S. 100/2 / V: (îrg) dir~, dereptariu, (rar) tr~ / Pl: ~e și ~uri / E: drept + -ar] (Pop) 1 Unealtă de zidărie, dulgherie etc. cu care se controlează dacă zidul, piatra, lemnul etc. este (în unghi) drept Si: îndreptar Cf colțar, cot, echer, riglă, (reg) ghiunie, mahală, șalău. 2 Cârlig la plug. 3 Șurub mare de lemn la roata morii. 4 (Lpl) Scândurile orizontale care formează treptele unei scări. 5 (Fig) Mod corect de a îndeplini o acțiune Si: îndreptar. 6 (Fig) Suită de norme de conduită Si: îndreptar. 7 (Fig) Ghid.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DREPTAR, dreptare, s. n. Riglă sau echer utilizat în zidărie sau în dulgherie pentru verificarea suprafețelor plane. Manole cel oacheș și bărbos de la Hurez... ținînd într-o mînă dreptarul zidarilor... iar în cealaltă păpușa de sfoară pentru măsurătoare. ODOBESCU, S. II 513. ♦ (Top.) Instrument utilizat pentru trasarea drumurilor. Prin aleea de aluni acum trece drumul mare... «Butucul» a căzut jertfă dreptarului drumurilor. HOGAȘ, H. 47.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DREPTAR ~e n. Riglă lungă sau colțar care se folosește în construcție și în tâmplărie pentru trasare sau pentru verificarea suprafețelor plane. /drept + suf. ~ar
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dreptar n. 1. colțarul drept al dulgherului; 2. fig. normă. [Redus din îndreptar].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dreptár V. îndreptar.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
dereptar sn vz dreptar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dereptariu sn vz dreptar1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
direptar sn vz dreptar1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
îndreptar sn [At: DA / Pl: ~re / E: în- + dreptar] Colecție de norme, reguli și practici pentru un anumit domeniu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
treptar sn vz dreptar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îndreptár și dreptár n., pl. e (d. drept, îndrept). Echer saŭ riglă de meseriaș. Șurub regulator p. ca o mașină să meargă maĭ răpede saŭ maĭ încet. Fig. Normă, canon, regulă de vĭață. Cod, pravilă, carte care arată legile uneĭ științe: această carte e îndreptaru limbiĭ româneștĭ. – Vechĭ dereptar. V. colțar și cumpănă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
dreptar (înv., reg.) s. n., pl. dreptare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dreptar s. n., pl. dreptare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dreptar s. n., pl. dreptare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
DREPTAR s. v. cocârlă, schimbătoare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DREPTAR s. (TEHN.) colțar, echer, (reg.) cot, ghiunie. (~ul zidarului.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DREPTAR s. (TEHN.) colțar, echer, (reg.) cot, ghiunie. (~ zidarului.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dreptar s. v. COCÎRLĂ. SCHIMBĂTOARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
dreptar, dreptaresubstantiv neutru
- 1. Riglă, echer sau orice alt instrument folosit (în construcții, în dulgherie etc.) pentru verificarea suprafețelor plane ori pentru trasarea drumurilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Manole cel oacheș și bărbos de la Hurez... ținînd într-o mînă dreptarul zidarilor... iar în cealaltă păpușa de sfoară pentru măsurătoare. ODOBESCU, S. II 513. DLRLC
- Prin aleea de aluni acum trece drumul mare... «Butucul» a căzut jertfă dreptarului drumurilor. HOGAȘ, H. 47. DLRLC
-
etimologie:
- Drept + -ar. DEX '98 DEX '09