2 intrări

12 definiții

DRÂMBOÍ2, drâmboiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A-și manifesta supărarea, mânia; a boci în gura mare. [Var.: drâmboiá vb. I] – Din drâmbă.

DRÂMBOÍ2, drâmboiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A-și manifesta supărarea, mânia; a boci în gura mare. – Din drâmbă.

Var.: drâmboiá vb. I (vezi DEX'09). - LauraGellner

DRÂMBÓI1, drâmboaie, s. n. Drâmbă (mai mare). – Drâmbă + suf. -oi.

DRÎMBOÍ, drîmboiesc, vb. IV. Refl. (Regional) A se bosumfla; a se boci în gura mare. Ian să-i fi sculat [pe copii] la treabă, ș-apoi să-i vezi cum se codesc, se drîmboiesc și se sclifosesc, zise mama. CREANGĂ, A. 39.

drâmboí/drâmboiá vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. drâmboiésc, imperf. 3 sg. drâmboiá; conj. prez. 3 sg. și pl. drâmboiáscă

drâmbói s. n., pl. drâmboáie

DRÂMBOÍ vb. v. bosumfla, îmbufna.

DRÂMBÓI adv. pop.: A sta ~ a sta supărat; bosumflat. /drâmbă + suf. ~oi

drâmboì v. Mold. a se bozumfla: se codesc și se drâmboiesc CR. [Lit.: a sufla din drâmbă].

drîmboĭésc și -oĭéz (mă) v. refl. (d. drîmbă 1, pin aluz. la ținerea buzelor). Fam. Mă bosunflu. – Și -ăĭez.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

drîmboí vb. v. BOSUMFLA. ÎMBUFNA.

Intrare: drâmboi (vb.)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) drâmboi drâmboire drâmboit drâmboind singular plural
drâmboiește drâmboiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) drâmboiesc (să) drâmboiesc drâmboiam drâmboii drâmboisem
a II-a (tu) drâmboiești (să) drâmboiești drâmboiai drâmboiși drâmboiseși
a III-a (el, ea) drâmboiește (să) drâmboiască drâmboia drâmboi drâmboise
plural I (noi) drâmboim (să) drâmboim drâmboiam drâmboirăm drâmboiserăm, drâmboisem*
a II-a (voi) drâmboiți (să) drâmboiți drâmboiați drâmboirăți drâmboiserăți, drâmboiseți*
a III-a (ei, ele) drâmboiesc (să) drâmboiască drâmboiau drâmboi drâmboiseră
drâmba
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: drâmboire
drâmboire infinitiv lung
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular drâmboire drâmboirea
plural drâmboiri drâmboirile
genitiv-dativ singular drâmboiri drâmboirii
plural drâmboiri drâmboirilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)