2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DOTÁRE, dotări, s. f. Acțiunea de a dota; dotație. – V. dota.

dotare sf [At: HELIADE, O. II, 363 / Pl: ~tări / E: dota] 1 Înzestrare cu calități fizice, intelectuale, psihice etc Si: (rar) dotație (1) Cf dota (1). 2 Utilare a unei instituții cu cele necesare desfășurării unei activități (3) Cf dota (3). 3 (Ccr) Mijloace materiale puse la dispoziție. 4 Finanțare a unei activități sau instituții.

DOTÁRE s. f. Acțiunea de a dota, dotație. – V. dota.

DOTÁRE s. f. Acțiunea de a dota; înzestrare. Suma repartizată ca fond cultural servește la dotarea echipelor de cor și dansuri cu costumele necesare. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2716.

DOTÁRE s.f. Acțiunea de a dota și rezultatul ei; înzestrare; dotație. [< dota].

DOTÁ, dotez, vb. I. Tranz. 1. A utila o instituție, o întreprindere etc. cu cele necesare desfășurării activității; a înzestra. 2. A pune la dispoziția unei instituții sau unei întreprinderi fondurile bănești necesare desfășurării activității. 3. A da dotă unei fete. 4. Fig. A înzestra cu calități intelectuale, sufletești. – Din fr. doter, lat. dotare.

DOTÁ, dotez, vb. I. Tranz. 1. A utila o instituție, o întreprindere etc. cu cele necesare desfășurării activității; a înzestra. 2. A pune la dispoziția unei instituții sau unei întreprinderi fondurile bănești necesare desfășurării activității. 3. A da dotă unei fete. 4. Fig. A înzestra cu calități intelectuale, sufletești. – Din fr. doter, lat. dotare.

dota vt [At: HELIADE, O. II, 365 / Pzi: ~téz / E: fr doter, lat dotare] 1 (C.i. persoane) A înzestra cu calități fizice, intelectuale psihice, native etc. care condiționează performanțe în diferite activități. 2 (C.i. o fată) A da dotă. 3 (C.i. o instituție, o întreprindere etc.) A utila cu cele necesare unei activități Si: a înzestra. 4 (Rar) A finanța o activitate.

DOTÁ, dotez, vb. I. Tranz. 1. A prevedea (o instituție, o întreprindere etc.) cu cele necesare; a înzestra. Noua fabrică va fi dotată cu instalații sanitare, de ventilație și de apă, din cele mai moderne. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2848. Ambițiosul secretar de redacție voia să-l doteze cu diferite rubrici noi. REBREANU, R. I 240. 2. Fig. A înzestra cu calități intelectuale, sufletești. Natura l-a dotat cu inteligență. 3. A da dotă unei fete cînd se mărită, a înzestra.

DOTÁ vb. I. tr. 1. A prevedea (o instituție etc.) cu cele necesare. 2. (Fig.) A înzestra cu calități intelectuale sau sufletești. 3. A da dotă unei fete la căsătoria ei. [Cf. fr. doter, lat. dotare].

DOTÁ vb. tr. 1. a utila (o instituție, o întreprindere etc.) cu cele necesare desfășurării activității. 2. (fig.) a înzestra cu calități intelectuale sau sufletești. 3. a da dotă unei fete la căsătoria ei. (< fr. doter, lat. dotare)

A DOTÁ ~éz tranz. 1) (întreprinderi, instituții, laboratoare) A asigura (cu ceva) pentru a funcționa normal; a înzestra. 2) (fete) A pune în posesia unei dote. 3) fig. A prevedea în mod firesc (cu anumite avantaje spirituale). /<fr. doter, lat. dotare

* dotéz v. tr. (lat. dotare). Înzestrez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dotáre s. f., g.-d. art. dotắrii; pl. dotắri

dotáre s. f., g.-d. art. dotării

dotá (a ~) vb., ind. prez. 3 doteáză

dotá vb., ind. prez. 1 sg. dotéz, 3 sg. și pl. doteáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DOTÁRE s. 1. dotație, echipare, înzestrare, prevedere, utilare. (~ unei uzine cu cele necesare.) 2. înzestrare. (~ unei fete de măritat.) 3. înzestrare, (fig.) împodobire. (~ din naștere cu multe talente.)

DOTARE s. 1. dotație, echipare, înzestrare, prevedere, utilare. (~ unei uzine cu cele necesare.) 2. înzestrare. (~ unei fete de măritat.)

DOTÁ vb. 1. a echipa, a înzestra, a prevedea, a utila, (înv.) a provedea. (A ~ o uzină cu cele necesare.) 2. a înzestra, (înv. și pop.) a dărui. (A ~ o fată de măritat.) 3. v. înzestra.

arată toate definițiile

Intrare: dotare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dotare
  • dotarea
plural
  • dotări
  • dotările
genitiv-dativ singular
  • dotări
  • dotării
plural
  • dotări
  • dotărilor
vocativ singular
plural
Intrare: dota
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dota
  • dotare
  • dotat
  • dotatu‑
  • dotând
  • dotându‑
singular plural
  • dotea
  • dotați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dotez
(să)
  • dotez
  • dotam
  • dotai
  • dotasem
a II-a (tu)
  • dotezi
(să)
  • dotezi
  • dotai
  • dotași
  • dotaseși
a III-a (el, ea)
  • dotea
(să)
  • doteze
  • dota
  • dotă
  • dotase
plural I (noi)
  • dotăm
(să)
  • dotăm
  • dotam
  • dotarăm
  • dotaserăm
  • dotasem
a II-a (voi)
  • dotați
(să)
  • dotați
  • dotați
  • dotarăți
  • dotaserăți
  • dotaseți
a III-a (ei, ele)
  • dotea
(să)
  • doteze
  • dotau
  • dota
  • dotaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dotare

  • 1. Acțiunea de a dota.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: dotație înzestrare attach_file un exemplu
    exemple
    • Suma repartizată ca fond cultural servește la dotarea echipelor de cor și dansuri cu costumele necesare. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2716.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi dota
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

dota

  • 1. A utila o instituție, o întreprindere etc. cu cele necesare desfășurării activității.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: înzestra attach_file 2 exemple
    exemple
    • Noua fabrică va fi dotată cu instalații sanitare, de ventilație și de apă, din cele mai moderne. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2848.
      surse: DLRLC
    • Ambițiosul secretar de redacție voia să-l doteze cu diferite rubrici noi. REBREANU, R. I 240.
      surse: DLRLC
  • 2. A pune la dispoziția unei instituții sau unei întreprinderi fondurile bănești necesare desfășurării activității.
    surse: DEX '98 DEX '09
  • 3. A da dotă unei fete.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 4. figurat A înzestra cu calități intelectuale, sufletești.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Natura l-a dotat cu inteligență.
      surse: DLRLC

etimologie: